COMPARAȚIE: Ce ascunde Primăria Iași și ce publică la vedere Clujul și Oradea!
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 16.05.2021

COMPARAȚIE: Ce ascunde Primăria Iași și ce publică la vedere Clujul și Oradea!

GALERIE
primarie iasi
  • primarie iasi
- +

"Ziarul de Iaşi" a realizat o amplă analiză despre transparenţa informaţiilor publice din administraţia locală. Am comparat Primaria Iaşului cu primăriile din Timişoara, Cluj sau Oradea. În cele trei oraşe din vest, locuitorii află zilnic cum li se cheltuie banii şi cine sunt beneficiarii contractelor încheiate de municipalităţi. La Iaşi se fac rapoarte lunare stufoase, dar informaţiile despre cine încasează bani de la primărie sunt ascunse. Un consilier local ieşean a aflat date dintr-un contract al municipalităţii apelând la instanţă

 

Transparenţa rămâne o nucă tare pentru Primăria Iaşi. Spre diferenţă de alte oraşe din ţară, informaţiile publicate la Iaşi sunt minime, doar cu respectarea legii, şi fără valoare adăugată. Clujenii, timişorenii şi orădenii află zilnic cum primăria cheltuie banii publici şi cine încasează acele fonduri. La Iaşi avem rapoarte lunare stufoase, dar fără detalii relevante. În vestul ţării, este ceva normal să fie publicate contractele încheiate cu terţi, la Iaşi acest drept de informare trebuie câştigat în instanţă. Dacă cineva vrea să afle în ce condiţii poate construi într-o zonă anume din Iaşi, şansele pentru o minimă informare pe site-ul primăriei sunt extrem de mici. În schimb, Clujul are o hartă digitală interactivă. Dacă astăzi se emite o autorizaţie de construire la Iaşi, ieşenii vor afla această informaţie peste cel puţin 30 de zile: la Cluj se publică zilnic. Iaşul a fost deschizător de drumuri doar pe partea care poate asigura o creştere de capital politic: transmisiuni în direct ale şedinţelor de Consiliu şi conferinţelor primarului, şi înfiinţarea de conturi pe reţele sociale. Oficialii Primăriei Iaşi promit o creştere a nivelului de transparenţă, dar rămâne de văzut în ce măsură iniţiative de acest fel vor fi sau nu implementate.

Site-ul Primăriei Iaşi s-a inspirat doar grafic de la Oradea

Actuala interfaţă a site-ului Primăriei Iaşi a avut-o ca model pe cea a municipalităţii din Oradea. Dar doar în ceea ce priveşte grafica, în condiţiile în care nivelul de transparenţă al Primăriei din Oradea nu pare să fie, de asemenea, un model de urmat. De exemplu, orădenii publică toate plăţile efectuate din bani publici în format deschis. Fişierele Excel cuprind informaţii precum: data plăţii, suma achitată, beneficiarul (persoanele juridice care au încheiate contracte cu Primăria) şi explicaţia privind cheltuiala făcută pentru fiecare factură în parte. Tipurile de cheltuieli sunt împărţite în două categorii – bunuri sau servicii şi investiţii. Astfel, orădenii pot vedea lunar, în detaliu, cum sunt cheltuiţi banii publici. De exemplu, pe 22 martie a fost publicat raportul pe luna februarie. Fiind publicate în format deschis, datele pot fi prelucrate: astfel, putem afla că una dintre cele mai mari facturi pe bunuri şi servicii făcută de Primăria Oradea în februarie 2021 a fost de circa un milion de lei pentru firma Enex SRL (furnizor de energie electrică).

Alte aproape 420 de plăţi figurează la bunuri şi servicii, iar suma totală ajunge la 17,1 milioane lei. Alte 12 milioane lei au fost cheltuieli de investiţii, iar o treime din această sumă a fost folosită pentru exproprieri în cadrul unui proiect de regenerare urbană. O altă dovadă de transparenţă este în cazul plăţilor pe deplasări: Primăria Oradea publică lunar cheltuielile făcute de fiecare funcţionar care are o deplasare, cu nume şi prenume. De exemplu, putem afla că un şef de serviciu de la Poliţia Locală a cheltuit 1.400 lei pentru o deplasare la Tribunalul Bucureşti.

Iaşul respectă doar legea, fără valoare adăugată

În contrapondere, la Iaşi sunt publicate situaţii lunare de plăţi intitulate „raportul de execuţie bugetară COFOG 3 agregat la nivel de ordonator principale de credite”: fişiere de tip PDF pe capitole de cheltuieli fără detalii – de exemplu, nu putem afla firmele în conturile cărora au intrat banii aferenţi fiecărei cheltuieli, dar putem vedea suma achitată pe „clasificaţie economică”. Aceste rapoarte standard sunt cerute de Ministerul Finanţelor. Din rapoartele PDF ale Primăriei, de exemplu, putem afla câţi bani a achitat instituţia pe dezinfectanţi, dar nu ştim în contul cărei firme au intrat acele fonduri. Fişierele PDF ale Primăriei Iaşi sunt „ascunse” în secţiunea „Documente economice” la care se poate ajunge după ce accesăm secţiunea „Transparenţă” şi, ulterior, „Acte de interes public”. Mult mai simplu pot fi accesate pe portalul de transparenţă al Ministerului de Finanţe şi, culmea, şi în format Excel. La Oradea, un click pe „Transparenţă” este îndeajuns pentru a accesa plăţile.

Municipalitatea ieşeană respectă legea în ceea ce priveşte publicarea acestor documente, dar fără a veni cu o valoare adăugată, în sprijinul informării detaliate a cetăţenilor, aşa cum fac primăriile din vestul ţării. O altă diferenţă majoră: Primăria Oradea aduce la cunoştinţa celor interesaţi şi toate contractele încheiate cu diverse firme. Contractele sunt publicate fără semnăturile celor implicaţi, dar cu toate celelalte date incluse. La Iaşi, un consilier local (Răzvan Timofciuc) a trebuit să deschidă un proces în instanţă pentru a avea acces la un contract de lucrări semnat de Primăria Iaşi cu un constructor. Ieri, ultimul contract publicat de Primăria Oradea era datat 20 aprilie 2021. Secţiunea „Documente economice” a Primăriei Iaşi nu cuprinde astfel de informaţii. Oradea publică contractele încheiate de Primărie încă din anul 2007. Similar cu Oradea, Clujul şi Timişoara publică, de asemenea, într-un format deschis date privind cheltuielile autorităţilor locale.

Recent, Timişoara a lansat chiar şi un portal dedicat exclusiv creşterii nivelului de transparenţă. „Cum sunt cheltuiţi banii oraşului? Ce plăţi a făcut şcoala la care merge copilul dvs.? Cât a costat o lucrare de reparaţii în cartier? Dar renovarea unei aripi de spital? Cât a cheltuit primăria pe hârtii? Aceste informaţii pot şi trebuie să fie transparente. Vrem să creştem accesul la informaţie publică prin colectarea şi publicarea sistematică a datelor”, se arată în descrierea portalului. Informaţiile publicate de către Timişoara au un nivel de interactivitate mai mare faţă de cel de la Oradea sau Cluj şi sunt detaliate pe fiecare instituţie în parte de sub autoritatea primăriei: apare factura achitată de fiecare instituţie, data emiterii, suma şi firma care a încasat banii. Cu Iaşi nici nu există comparaţie din acest punct de vedere.

Alte diferenţe: Clujul are PUG-ul publicat interactiv

Pe site-ul clujpug.ro, este disponibil, încă din anul 2017, Planul Urbanistic General (PUG) aprobat în 2015. Formatul este unul interactiv: pe harta Clujului, fiecare cetăţean interesat poate vedea în ce condiţii poate construi în orice zonă din oraş. La Iaşi, pe site-ul primăriei poate fi găsit un fişier PDF, cu PUG-ul din anul 1999, care a fost plasat recent într-o secţiune mai vizibilă a platformei (via Google Drive) la insistenţele unui consilier local (Iulian Nicolau). În ceea ce priveşte urbanismul, o altă diferenţă majoră între Iaşi şi Cluj este modul de publicare a autorizaţiilor de construire: clujenii pot vedea inclusiv nivelul investiţiei de bază declarată de beneficiar plus alte informaţii relevante. Diferă şi intervalele de publicare: Clujul publică aproape zilnic, în timp ce la Iaşi este afişată, o singură dată pe lună, lista tuturor autorizaţiilor acordate în luna precedentă.

Clujul are motor interactiv de căutare, Iaşul are fişiere de tip PDF, iar unele documente mai vechi sunt într-un format care nu permite nici măcar o căutare rapidă în textul fişierului decât dacă persoana interesată apelează la softuri specializate de recunoaştere a caracterelor, dar şi în astfel de cazuri informaţia poate fi distorsionată. Din nou, Iaşul respectă legea în ceea ce priveşte publicarea informaţiilor, mai puţin, poate, cu controversa cenzurării numelor beneficiarilor persoane fizice (din acest punct de vedere este o practică neunitară la nivel primăriilor din ţară), dar, din nou, fără valoare adăugată. În unele cazuri – un exemplu ar fi activitatea unei comisii de urbanism – Primăria şi-a amintit recent că trebuie să respecte legea şi a început să publice informaţii minimale.

Ce spune Primăria Iaşi

Municipalitatea a avut nevoie de aproape o săptămână să ne ofere câteva răspunsuri cu privire la nivelul de transparenţă existent pe site-ul Primăriei Iaşi. „Sunt mai multe proiecte pe care dorim să le implementăm, mai ales că Iaşul a obţinut în 2017 - Digital Cities Challenge, în urma căreia Comisia Europeană a realizat Strategia de Transformare Digitală a Municipiului Iaşi, finalizată în 2019, precum şi faptul că am câştigat competiţia Intelligent Cities Challenge, în 2020, în urma căruia, tot Comisia Europeană, va realiza o strategie pentru servicii digitale. Această strategie va fi finalizată în 2022. În final, cele două strategii vor fi coroborate, fiind complementare”, a declarat Sebastian Buraga, purtător de cuvânt al Primăriei. El a continuat afirmând că municipalitatea a introdus un portofoliu de proiecte în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe partea de digitalizare.

Nu în ultimul rând, spune Buraga, Primăria are documentaţii acceptate în portofoliul de proiecte al unei strategii de specializare inteligentă finanţată cu fonduri europene. „În prezent, avem în lucru un proiect de realizare a unei platforme de tip Open Data unde vor fi publicate diferite informaţii de utilitate publică, cum ar fi autorizaţiile de taxi, autorizaţii comerciale, autorizarea evenimentelor/spectacolelor locale, plata taxelor, impozitelor şi altor dări specifice, diferite documentaţii de urbanism etc. Cu siguranţă va creşte şi nivelul de transparenţă pe site-ul Primăriei Municipiului Iaşi şi vom realiza şi un update la acesta. Avem în vedere inclusiv schimbarea interfeţei site-ului, iar intenţia noastră este ca acesta să devină mult mai prietenos şi interactiv”, a conchis Buraga. Informaţiile publicate de Oradea, Cluj sau Timişoara nu necesită costuri majore de implementare: astfel de date sunt la îndemâna oricărui departament de informatizare al unei instituţii, dar modul de publicare ţine exclusiv de abordarea autorităţii locale faţă de asigurarea unui nivel de transparenţă pentru cetăţeni, fără a mai aminti şi de faptul că la Iaşi se practică un mod alambicat de publicare a unor informaţii. Vom reveni în perioada următoare pe acest subiect cu recomandările societăţii civile în ceea ce înseamnă transparenţa la Primăria Iaşi, precum şi cu modul în care consilierii locali se raportează la acest lucru.

Citește și: Primarul trage obloanele în nasul ieşenilor. În instituţie veţi discuta cu fantome, nu cu oameni

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Principiul lui Peter şi sportul

Nicolae GRECU

Principiul lui Peter şi sportul

Cei care nu izbutesc să treacă trec graniţa dintre competenţă şi incompetenţă se consideră insultaţi de către cei care observă aceasta.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VII)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VII)

În ultimul foileton al acestei serii sunt analizate două „contribuţii“ recente ale unor autori români, marcate de manipularea de tip protocronist a unor documente de istorie medievală europeană.

Nu poţi fi misogin când vorbeşti despre mironosiţe

pr. Constantin STURZU

Nu poţi fi misogin când vorbeşti despre mironosiţe

Ziua de mâine, a treia duminică a Paştilor, este consacrată femeilor mironosiţe (purtătoare de miruri la mormântul Domnului). Un bun prilej pentru a vorbi despre condiţia femeii în creştinism.

Este morala creştină compatibilă cu etosul capitalismului?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Este morala creştină compatibilă cu etosul capitalismului?

Azi doresc să vă provoc la reflecţie, fără să mă implic impunând vreun punct de vedere personal care să mă înregimenteze într-o tabără pro sau contra. E un subiect incitant, argumentele variate ale apărătorilor şi acuzatorilor nefiind deloc futile în a decela un răspuns definitiv.

pulspulspuls

Senatoarea de la Iaşi a dat iar iama-n pălării

PULS

Senatoarea de la Iaşi a dat iar iama-n pălării

Nu ştim alţii cum sunt, dar noi, numai când vedem o nouă pălărie a madamei senator PNL de Iaşi Scântei, parcă ne tresaltă inima de ce procopseală pe capul nostru s-a ales încât să avem şansa unei aşa reprezentări în Parlament. Nu, nu vă gândiţi că e la Iaşi madama, căci auzim că pe-aici n-a mai dat de la alegeri încoace, ci undeva pe la Arad, de ziua Regelui, ştiţi voi pasiunea veche.

Caricatura zilei

WC spațial

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.