Competiţia mare
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Competiţia mare

GALERIE
nicolae cretu
  • nicolae cretu
- +

Viaţa însăşi este, desigur, şi competiţie: dar înţelegând prin asta, din perspectiva valorilor omului (care îl disting de animalitate), nu malthusiana sfâşiere de homo hominilupus, ci un spirit al emulaţiei meritocrate definit prin fair play. Metaforism sportiv, da: fără „dopaj”, nici blaturi sau „arbitri” părtinitori, corupţi, fără trucaje şi măsluiri. 

Şi nu doar în raporturile interumane, la nivelul indivizilor, ci şi la cel de comunităţi, restrânse sau mai largi, până la treapta dinspre vârf a aspiraţiilor la un statut, de prim-plan, al marilor puteri, eventual chiar de leadership pe „scena” globală, a planetei. Posibile, în durata istoriei în curs, mutaţii, schimbări de „accente” şi reconfigurări de ierarhii, periodic revizuite. „Sfârşitul istoriei” (Fukuyama)? Nu, doar noi forme şi „hărţi” ale câmpurilor de competitivitate. „Motor” al realităţilor lumii „în mers”, competiţia nu poate dispărea, tocmai pentru că este vitală, vitalizantă.

Competiţia geopolitică, „apetitul” hegemoniei sunt evident, mult mai adesea, dificil de evaluat cu „măsura” raportării la asimptota unui atare fair play. În parte da, ca mobilizare a potenţialului propriu de energii şi competenţe creatoare, propulsive în cursa menită să tranşeze rivalităţile, să schimbe sau să „consolideze” ierarhiile existente. Nu va lipsi însă nici reversul „subteran”, de spionaj industrial, tehnologic, şi chiar direct la sursă, luând drept ţintă domenii ale cercetării socotite, pe drept cuvânt, strategică, decisivă, de pildă, „azi” cel al inteligenţei artificiale. Mai presus, până şi faţă de perspectivele de profit, va conta impactul dominator al superiorităţii, recunoaşterea dată avansului tehnico-ştiinţific ca fundament al unei întâietăţi la scara mondială, inclusiv în plan militar.

De-a lungul războiului rece, Rusia (URSS) a reuşit să rivalizeze cu SUA în materie de programe ale cercetării spaţiale şi ca tehnică de război, rămânând însă într-o neîndoielnică inferioritate economică. Cea care a reuşit să se apropie tot mai mult de nivelul economiei şi cercetării de peste Ocean e China comunistă, devenită sub ochii lumii întregi challanger al americanilor, cu tot mai vădite semne de punere sub semnul întrebării a statutului de unică super-putere mondială. Şi asta păstrând toate pârghiile controlului politic asupra statului, a întregii populaţii. Investiţiile în străinătate extind influenţa internaţională a Chinei, implicarea majoră, substanţial, a statului în programe economice şi de cercetare socotite strategice are avantajul unui „calm” social asigurat de „mâna forte” a partidului - stat, ţări occidentale proeminente (între ele, din UE, mai ales Germania şi Franţa) sunt legate prin interese de Rusia şi China, inclusiv de imensa piaţă (pentru exporturile lor) a acesteia din urmă. Recentul dialog sino-american de la Anchorage a arătat şi, cât se poate de la „vedere”, ca atitudine şi ton, înmulţirea semnelor de aproape iminentă punere în discuţie a actualei leaderschip mondiale, asumată de SUA.

„Progresismul” şi „neomarxismul” dominante în rândurile elitelor euroatlantice, numeroase „ambiguităţi” vest-europene, „antirasismul” -cosmetizare retorică a unui tulbure rasism împotriva bărbatului alb, heterosexual şi creştin sunt, în sinteza lor, apă la moară dată unor aşteptări triumfaliste, pe axa Beijing-Moscova, regimuri mai mult decât „autoritare” şi propaganda lor au „alergie” la drepturile omului, represiunea fiind problema lor, internă, ferită de orice „amestec” din afară. Mă bucur că în România, inclusiv în ZDI, se face un jurnalism substanţial şi lucid (lunedistul Editorial al lui Alexandru Lăzescu) pe temele acestei grave problematici geopolitice „la zi”, o şansă pentru cititori de a „deschide ochii” asupra unei „tectonici” (metaforic vorbind) a mapamondului, care merită ferită/apărată de seismele unei competiţii mari şi de mare miză, dar trucată, măsluită de o sfruntată demagogie... estică.

Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru  Ioan Cuza” din Iaşi, critic şi istoric literar

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Câteva observaţii despre votul pe bugetul Iaşului

Cosmin PAȘCA

Câteva observaţii despre votul pe bugetul Iaşului

În loc să vină cu soluţii pe fond, să fie pro-activ în negocierile cu USR PLUS, s-a agăţat ostentativ de forma solicitărilor. Atitudinea defensivă a primarului trădează reaua credinţă sau, în cel mai bun caz, un orgoliu prostesc. Sigur, şi reprezentanţii USR PLUS sunt încăpăţânaţi, pe alocuri obraznici, dar ei pentru asta au fost trimişi în CL.

Filmuletul zilei

opinii

Teste

Codrin Liviu CUȚITARU

Teste

Neîndoios, ceva grav se petrecuse în procesul evaluării, făcându-l pe Grimase să intre în şoc. Suspiciunea mi-a fost întărită şi de amănuntul că bietul corector ţinea între degetele încârligate de la mâna stângă o foaie scrisă - în mod evident una dintre numeroasele şi buclucaşele lucrări.

Inegalitatea veniturilor

Alin ANDRIEȘ

Inegalitatea veniturilor

Trăim vremuri excepţionale în care inegalitatea socială, atât din perspectiva veniturilor, cât şi a avuţiei individuale, se adânceşte. Cauzele şi consecinţele creşterii disparităţilor la nivelul veniturilor şi a averii reprezintă elemente centrale ale dezbaterilor atât la nivelul economiştilor, cât şi al politicienilor. Deşi nivelul de trai a înregistrat o creştere semnificativă în ultimele decenii, iar inegalitatea veniturilor la nivel global s-a redus, inegalitatea din perspectiva veniturilor a crescut semnificativ la nivel naţional în majoritatea ţărilor.

Justificările justiţiei

Florin CÎNTIC

Justificările justiţiei

Cum lumea este încă agitată după măcelărirea cinică a unui urs de trofeu de către un cetăţean din Liechtenstein invitat dubios şi cam ilegal de nu ştiu ce asociaţie maghiară de vânători din Covasna, a trecut neobservat un eveniment important: o hotărâre a Curţii Constituţionale care a creat deranj în justiţie.

pulspulspuls

Probleme ontologice la liberali: doi au refuzat deja! Ghici cine urmează?

Probleme ontologice la liberali: doi au refuzat deja! Ghici cine urmează?

Informaţii interesante transpiră în ultimele zile despre liberalii ieşeni, stimaţi telespectatori. Prin culisele politichiei de la Bucale se zvoneşte că în parohia de la Iaşi ar fi apărut o mare problemă de lidărşip, ca să ne exprimăm mai elevat: nu prea ar vrea nimeni mai de soi să se bage pe locul de şef lăsat liber de Paralexe, până se clarifică într-un fel sau altul aspectele penale ale acestuia. 

Caricatura zilei

Lupii manifestanți

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.