Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Competiţia mare

GALERIE
nicolae cretu
  • nicolae cretu
- +

Viaţa însăşi este, desigur, şi competiţie: dar înţelegând prin asta, din perspectiva valorilor omului (care îl disting de animalitate), nu malthusiana sfâşiere de homo hominilupus, ci un spirit al emulaţiei meritocrate definit prin fair play. Metaforism sportiv, da: fără „dopaj”, nici blaturi sau „arbitri” părtinitori, corupţi, fără trucaje şi măsluiri. 

Şi nu doar în raporturile interumane, la nivelul indivizilor, ci şi la cel de comunităţi, restrânse sau mai largi, până la treapta dinspre vârf a aspiraţiilor la un statut, de prim-plan, al marilor puteri, eventual chiar de leadership pe „scena” globală, a planetei. Posibile, în durata istoriei în curs, mutaţii, schimbări de „accente” şi reconfigurări de ierarhii, periodic revizuite. „Sfârşitul istoriei” (Fukuyama)? Nu, doar noi forme şi „hărţi” ale câmpurilor de competitivitate. „Motor” al realităţilor lumii „în mers”, competiţia nu poate dispărea, tocmai pentru că este vitală, vitalizantă.

Competiţia geopolitică, „apetitul” hegemoniei sunt evident, mult mai adesea, dificil de evaluat cu „măsura” raportării la asimptota unui atare fair play. În parte da, ca mobilizare a potenţialului propriu de energii şi competenţe creatoare, propulsive în cursa menită să tranşeze rivalităţile, să schimbe sau să „consolideze” ierarhiile existente. Nu va lipsi însă nici reversul „subteran”, de spionaj industrial, tehnologic, şi chiar direct la sursă, luând drept ţintă domenii ale cercetării socotite, pe drept cuvânt, strategică, decisivă, de pildă, „azi” cel al inteligenţei artificiale. Mai presus, până şi faţă de perspectivele de profit, va conta impactul dominator al superiorităţii, recunoaşterea dată avansului tehnico-ştiinţific ca fundament al unei întâietăţi la scara mondială, inclusiv în plan militar.

De-a lungul războiului rece, Rusia (URSS) a reuşit să rivalizeze cu SUA în materie de programe ale cercetării spaţiale şi ca tehnică de război, rămânând însă într-o neîndoielnică inferioritate economică. Cea care a reuşit să se apropie tot mai mult de nivelul economiei şi cercetării de peste Ocean e China comunistă, devenită sub ochii lumii întregi challanger al americanilor, cu tot mai vădite semne de punere sub semnul întrebării a statutului de unică super-putere mondială. Şi asta păstrând toate pârghiile controlului politic asupra statului, a întregii populaţii. Investiţiile în străinătate extind influenţa internaţională a Chinei, implicarea majoră, substanţial, a statului în programe economice şi de cercetare socotite strategice are avantajul unui „calm” social asigurat de „mâna forte” a partidului - stat, ţări occidentale proeminente (între ele, din UE, mai ales Germania şi Franţa) sunt legate prin interese de Rusia şi China, inclusiv de imensa piaţă (pentru exporturile lor) a acesteia din urmă. Recentul dialog sino-american de la Anchorage a arătat şi, cât se poate de la „vedere”, ca atitudine şi ton, înmulţirea semnelor de aproape iminentă punere în discuţie a actualei leaderschip mondiale, asumată de SUA.

„Progresismul” şi „neomarxismul” dominante în rândurile elitelor euroatlantice, numeroase „ambiguităţi” vest-europene, „antirasismul” -cosmetizare retorică a unui tulbure rasism împotriva bărbatului alb, heterosexual şi creştin sunt, în sinteza lor, apă la moară dată unor aşteptări triumfaliste, pe axa Beijing-Moscova, regimuri mai mult decât „autoritare” şi propaganda lor au „alergie” la drepturile omului, represiunea fiind problema lor, internă, ferită de orice „amestec” din afară. Mă bucur că în România, inclusiv în ZDI, se face un jurnalism substanţial şi lucid (lunedistul Editorial al lui Alexandru Lăzescu) pe temele acestei grave problematici geopolitice „la zi”, o şansă pentru cititori de a „deschide ochii” asupra unei „tectonici” (metaforic vorbind) a mapamondului, care merită ferită/apărată de seismele unei competiţii mari şi de mare miză, dar trucată, măsluită de o sfruntată demagogie... estică.

Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru  Ioan Cuza” din Iaşi, critic şi istoric literar

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri