anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
anunturi

sambata, 04.02.2023

Complicata bandă unică

GALERIE
radu mesnita
  • radu mesnita
- +

Singura bandă de acest fel din Iaşi, lipsită de continuitate pentru că se termină brusc în Podu-Roş, asigură practic o legătură rapidă între două intersecţii aglomerate.

Aproape că am scăpat şi de anul 2022, deşi o vorbă veche ne avertizează să nu spunem „hop” până nu e gata. Oricum, de hopuri nu ducem lipsă, ba chiar se înmulţesc. Bunăoară, deşi suntem tot mai puţini (dacă e să ne luăm după ultimul recensământ), lungimea reţelei de drumuri rămâne constantă, iar numărul autovehiculelor creşte. Altfel spus, nici hopurile nu mai sunt ce erau cândva, iar azi se măsoară în ambuteiaje. Până şi sistemul inteligent de trafic împrăştiat prin intersecţiile Iaşului e depăşit de situaţie.

Înmulţirea dopurilor de trafic - care deja „dau pe dinafară” la Podu Iloaiei şi Tg. Frumos, de exemplu, nu doar la intrările/ieşirile municipiului - duc lipsă de soluţii, în ciuda ideilor care de obicei converg în cele din urmă. Ştim foarte bine punctele nevralgice, dar vedem la fel de bine că niciunul nu se „vindecă”. Dimpotrivă, se molipsesc şi alte zone unde până de curând puteam să spunem că se circulă în condiţii relativ OK.

Până acum, administraţia locală - în speţă primarul, în faţa căruia nu crâcneşte nimeni în invizibila comisie de circulaţie întrunită din când în când la Palatul Roznovanu - a mers pe interdicţii. Investiţiile s-au rezumat doar la lungi campanii de asfaltare. Lungi ca durată, nu ca suprafaţă de carosabil modernizat. Sens unic ici, acces interzis colo, parcare interzisă pe alocuri (cu excepţia zonei din jurul blocurilor ridicate de colegi de cumetrie). Niciun alt fel de parcare decât locurile amenajate sub cerul liber, care ajung acum la chirii de 3-4 ori mai mari decât cele din parcările etajate făcute la Oradea.

Cei din primărie fug de rezolvarea situaţiei mai ceva ca de stâlpii încovoiaţi de greutatea cablurilor adunate pe ele. Pentru că, deşi iau impozite cu amândouă mâinile, nu oferă şi soluţii pentru „ascunderea” atâtor maşini. O „ascundere” absolut necesară dacă vrem benzi unice pentru transportul în comun.

Dacă presupunem că vor fi suficiente mijloace de transport ca să preia numărul mare de călători care ar decide să nu se „îmbrace” în autoturismul personal şi să ia autobuzul, unde poţi să laşi maşina ca să nu încurce pe nimeni? Cu siguranţă, răspunsul care ar veni instant de la primărie va fi „nu aici”, „nu acolo”, „nici dincolo” etc.

Dar vrem benzi unice aidoma celei de pe Şoseaua Nicolina. Doar că acela e un exemplu incomplet. Din Podu-Roş spre centru, nu mai există bandă unică. Nici de la ieşirea din oraş spre Lunca Cetăţuii nu există o bandă rezervată autobuzelor. Dacă nu va fi continuată într-un fel sau altul, va rămâne utilă doar celor care se deplasează sau locuiesc în zona respectivă. Spre centru nu mai este loc de o bandă, pentru că s-a construit până aproape de bordură, iar spre Lunca Cetăţuii proiectul de lărgire a străzii la patru benzi stă. Nu vin banii, dau neputincioşi din umeri cei de la Consiliul Judeţean. Banii pentru lucrări, nu banii de salarii.

Aceeaşi situaţie ar fi şi în Păcurari, unde strada are şase benzi, pentru ca la capete, în zona Antibiotice, să se restrângă doar la două, iar spre centru, la trei benzi. Aşadar, o bandă unică ar face cu succes legătura între două dopuri de trafic, avantaj având doar „riveranii”.

Nicolina şi Păcurari sunt cele mai largi străzi din oraş. Şi şoseaua Bucium ar urma să aibă cinci banzi, dar, curios, aici nu îndrăzneşte nimeni să propună o bandă unică pentru autobuzul 30. Autobuz care ar putea să meargă „uns” măcar până în dreptul Pasajului „Octav Băncilă”.

Bulevardul Independenţei, unde orice autobuz prinde cel puţin două semafoare pe roşu la parcurgerea lui, este şi el omis de la calculul introducerii unei benzi unice.

O privire de ansamblu asupra reţelei stradale a Iaşului arată că, practic, doar ocolind centrul pot fi amenajate asemenea benzi unice, care să aibă continuitate dintr-o parte în alta a oraşului. Asta, cel puţin până la finalizarea acelui proiect vehiculat de mai multă vreme şi căruia nu i se vede un orizont de finalizare, respectiv a pasajului subteran auto dintre străzile Anastasie Panu şi Palat.

Un prim test în găsirea unui asemenea parcurs va fi realizarea unei continuităţi a pistelor pentru biciclete. E mai simplu de făcut, pentru că lăţimea benzii necesare este mai mică. Rămâne doar de văzut dacă realizarea reţelei se va face după metoda locală şi lipsită de confort, „parcare interzisă” şi gata, sau a Primăriei Oradea, unde maşinile sunt „strânse” în parcări, iar confortul este deopotrivă resimţit de toţi participanţii la trafic.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Stupida lex, sed lex!

Nicolae GRECU

Stupida lex, sed lex!

Stimaţi suporteri, nu contează că înjuraţi, aveţi grijă pe cine înjuraţi.

opinii

Gh. Ivănescu. O poveste de iubire de odinioară (XI)

Eugen MUNTEANU

Gh. Ivănescu. O poveste de iubire de odinioară (XI)

Lunga pledoarie pro domo a tânărului asistent universitar continuă în ampla scrisoare adresată profesorului Balan, tatăl fetei pe care și‑o dorea de soție.

Blocul, pacoste sau nevoie?

arh. Ionel OANCEA

Blocul, pacoste sau nevoie?

Spre sfârşitul comunismului din România, posibilitatea obţinerii rapide a unui apartament la bloc era reală. Majoritatea populaţiei urbane trăia în cartiere de locuinţe colective. Ambiţiile partidului comunist au fost anularea proprietăţii private, demolarea caselor cu grădină şi mutarea proprietarilor în apartamente cu chirie modică. Aproape au reuşit. 

Ca piatra-n lac

Radu POPESCU

Ca piatra-n lac

Până nu demult, atunci când Rusia încă se simțea aproape ca acasă în Republica Moldova, Kremlinul nu avea prea multe bătăi de cap legate de posibilele aspirații ale Chișinăului de a se apropia de Uniunea Europeană. Chiar și după 2009, momentul dispariției din prima linie a lui Vladimir Voronin și a comuniștilor moldoveni, primele guverne reformatoare și proeuropene de peste Prut erau temperate repejor de către Rusia atunci când mergeau parcă mai des în vizită la Bruxelles decât la Moscova.

pulspulspuls

Prind sau nu cei doi penali de la Iaşi listele? Nori negri deasupra filialei, trimişi de Ciucă

Prind sau nu cei doi penali de la Iaşi listele? Nori negri deasupra filialei, trimişi de Ciucă

Ce vă spuneam noi mai pe alaltăieri, stimaţi telespectatori, cum că alde nea Mihăiţă şi dom’ Costel nu ar sta deloc pe roze acuma la alesul liniilor directoare în vederea abordării anului electoral 2024? 

Caricatura zilei

Pițuțurlică

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Un raport al Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj Napoca a stabilit ca teza de doctorat a ministrului de Interne este plagiata. Credeti ca Lucian Bode sa demisioneze?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.