Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Concurenţă de 18 pe loc la parlamentare. Cum se vor împărţi mandatele şi ce surprize pot avea loc

GALERIE
parlament-motiune
  • parlament-motiune
- +

Aproape 300 de candidaţi s-au înscris pentru alegerile parlamentare pe cele 17 locuri disponibile la Iaşi, - 12 deputaţi şi 5 senatori -, ceea ce înseamnă, matematic, o concurenţă de aproape 18 candidaţi pe fiecare loc. În competiţie sunt nu mai puţin de 15 partide politice, dar şi 3 candidaţi independenţi. Dintre aceştia, filialele principalelor trei partide vor trimite fără dubii reprezentanţi în Parlament: PNL, PSD şi USR-PLUS. Lor li se pot adăuga, dacă trec pragul de 5%, PMP şi Pro România, fiecare dintre aceste două partide sperând la câte un mandat de deputat. Dacă social-democraţii au dominat actuala legislatură, sondajele arată că următorii 4 ani vor aparţine, foarte probabil, liberalilor: PNL este cotat cu cele mai mari şanse politice de a avea cei mai mulţi parlamentari la Iaşi, în timp ce „garnitura” social-democrată va scădea la jumătate, iar cea a USR-PLUS va creşte uşor.

 

Pe listele electorale pentru alegerile din 6 decembrie sunt înscrişi în judeţul Iaşi aproape 790.000 de alegători, dar toate estimările arată că prezenţa va fi sub 40%, dacă nu chiar sub 35%. Acum patru ani, prezenţa în judeţul Iaşi a fost de 34%, fiind înregistrate 246.000 de voturi valabil exprimate - nu este exclus ca la scrutinul de peste 40 de zile să fie o prezenţă similară la vot. Lista partidelor care au înscris candidaţi în alegerile de la Iaşi cuprinde PNL, PSD, USR-PLUS, PMP, Pro România, Partidul Verde, PRM, Partidul Alternativa Dreaptă (PAD), Partidul Ecologist Român (PER), Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), PPU, UDMR, Partidul Noua România şi PSDM. Cei trei candidaţi independenţi sunt Monica Holicov, Ciprian Mitoşeriu şi David Felicia, toţi dorindu-şi un mandat de deputat.

Cel mai longeviv parlamentar ieşean nu mai candidează

Iaşul, judeţ cu populaţie numeroasă, are cel mai mare grup parlamentar din ţară, după Bucureşti: 12 deputaţi şi 5 senatori. În primul rând, de remarcat că cel mai longeviv parlamentar de Iaşi nu va mai candida la alegerile din 6 decembrie: deputatul Varujan Vosganian se află în legislativul ţării, fără întrerupere, din 1990 încoace. Actuala sa formaţiune, ALDE, are o audienţă mult sub pragul electoral: inclusiv preşedintele partidului Călin Popescu Tăriceanu a demisionat pentru a putea candida din partea Pro România la alegeri, în ideea în care, ulterior, cele două partide vor fuziona. „Am ales să nu candidez la alegerile parlaemntare din 6 decembrie. Simt că lumea politică de azi nu mi se potriveşte. Sau, ca să păstrez proporţiile, eu nu mă potrivesc lumii politice de azi”, declara, zilele trecute, Vosganian. Dintre cei 12 actuali deputaţi, doar 4 au şanse reale de a rămâne în Parlament: Cosette Chichirău (USR-PLUS), Vasile Cîtea (PSD), Petru Movilă (PMP) şi Marius Bodea (USR-PLUS) - primii trei tot ca deputaţi, iar ultimul ca senator. În ceea ce priveşte alţi 2 actuali deputaţi, ei vor intra în „loteria” atribuirii unui nou mandat cu şanse relative de partea fiecăruia: Bogdan Cojocaru (PSD, candidat la Senat) şi Silviu Macovei (PSD, candidat la deputaţi).

Nu în ultimul rând, ceilalţi deputaţi nu vor mai face parte din viitorul legislativ: Costel Alexe (PNL, noul preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi), Vasile Axinte (PSD, candidează din nou, dar pe o poziţie neeligibilă), Nicolae Bănicioiu (ales pe lista PSD, transferat apoi la Pro România - nu mai candidează), Camelia Gavrilă (exclusă de pe lista PSD de către conducerea centrală) şi Dumitru Oprea (nu mai candidează). Dintre cei 5 actuali senatori, Laura Scântei va prinde încă un mandat la camera superioară a Parlamentului (prima pe lista PNL) în timp ce Vasile Toma va fi deputat (primul pe lista PSD). Ceilalţi trei senatori nu se mai regăsesc printre candidaţi: Dan Lungu (USR-PLUS), Doru Pănescu şi Victorel Lupu (ambii PSD).

Cum se împart mandatele

Reprezentarea politică a filialelor în viitorul Parlament este greu de estimat acum cu exactitate, întrucât repartizarea mandatelor se va face în mai multe etape. În context, în atribuirea unor mandate nu contează doar rezultatele la nivel local, cât şi cele din ţară. De exemplu, o simulare electorală realizată la nivel naţional de către Agenţia de Rating Politic din Bucureşti, în baza rezultatelor de la alegerile locale, arăta că grupul parlamentar de la Iaşi ar putea fi constituit din 7 liberali (5 deputaţi şi 2 senatori), 4 social-democraţi (3 deputaţi şi un senator), 4 reprezentanţi ai USR-PLUS (2 deputaţi şi 2 senatori) şi câte un deputat de la PMP şi Pro România. Limitele minime pe care şi le-au stabilit partidele la Iaşi, acele poziţii considerate eligibile fără prea multe bătăi de cap, arată astfel: 6 poziţii la PNL (4 deputaţi şi 2 senatori), 4 poziţii la PSD (3 deputaţi şi un senator), 3 poziţii la USR-PLUS (2 deputaţi şi un senator) şi un mandat de deputat la PMP sau la Pro România. După cum se poate constata, rămân de repartizat 2-3 mandate (1-2 de deputat şi unul de senator), în funcţie de rezultatele votului atât la nivel local, cât şi la nivel naţional. În 2016, principala forţă politică a Iaşului era PSD (9 mandate - 6 deputaţi şi 3 senatori), partid urmat de PNL (3 deputaţi şi un senator), USR-PLUS (un deputat şi un senator), PMP (1 deputat) şi ALDE (1 deputat). Acum, liberalii au prima şansă să câştige alegerile în judeţ, urmaţi de PSD, USR-PLUS şi alte partide care ar putea trece pragul electoral.

Cum ar putea arăta grupul parlamentar de la Iaşi

Ţinând cont de estimările minime privind şansele pe care fiecare partid şi le-a calculat, şi, în acelaşi timp, având în vedere opţiunile politice de moment ale ieşenilor, grupul parlamentar de la Iaşi ar putea să fie format din: Alexandru Muraru, Sorin Năcuţă, Alexandru Kocsis, Liviu Bulgaru (deputaţi PNL), Laura Scântei, Liviu Brătescu (senatori PNL), Vasile Toma, Vasile Câtea, Marius Ostaficiuc (deputaţi PSD), Maricel Popa (senator PSD), Cosette Chichirău, Monica Berescu (deputaţi USR-PLUS) şi Marius Bodea (senator USR-PLUS).

La celelalte trei locuri disponibile de deputat speră următorii: Petru Movilă (PMP), Sorin Iacoban (Pro România), Lucian Rusu (PNL), Silviu Macovei (PSD) şi Filip Hăvârneanu (USR-PLUS). La Senat, pentru cel de-al cincilea mandat intră în „loteria” alegerilor Andrei Cazacu (PNL), Bogdan Cojocaru (PSD) şi Cristinel Berea (USR-PLUS).

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri