Pe listele electorale pentru alegerile din 6 decembrie sunt înscrişi în judeţul Iaşi aproape 790.000 de alegători, dar toate estimările arată că prezenţa va fi sub 40%, dacă nu chiar sub 35%. Acum patru ani, prezenţa în judeţul Iaşi a fost de 34%, fiind înregistrate 246.000 de voturi valabil exprimate - nu este exclus ca la scrutinul de peste 40 de zile să fie o prezenţă similară la vot. Lista partidelor care au înscris candidaţi în alegerile de la Iaşi cuprinde PNL, PSD, USR-PLUS, PMP, Pro România, Partidul Verde, PRM, Partidul Alternativa Dreaptă (PAD), Partidul Ecologist Român (PER), Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), PPU, UDMR, Partidul Noua România şi PSDM. Cei trei candidaţi independenţi sunt Monica Holicov, Ciprian Mitoşeriu şi David Felicia, toţi dorindu-şi un mandat de deputat.

Cel mai longeviv parlamentar ieşean nu mai candidează

Iaşul, judeţ cu populaţie numeroasă, are cel mai mare grup parlamentar din ţară, după Bucureşti: 12 deputaţi şi 5 senatori. În primul rând, de remarcat că cel mai longeviv parlamentar de Iaşi nu va mai candida la alegerile din 6 decembrie: deputatul Varujan Vosganian se află în legislativul ţării, fără întrerupere, din 1990 încoace. Actuala sa formaţiune, ALDE, are o audienţă mult sub pragul electoral: inclusiv preşedintele partidului Călin Popescu Tăriceanu a demisionat pentru a putea candida din partea Pro România la alegeri, în ideea în care, ulterior, cele două partide vor fuziona. „Am ales să nu candidez la alegerile parlaemntare din 6 decembrie. Simt că lumea politică de azi nu mi se potriveşte. Sau, ca să păstrez proporţiile, eu nu mă potrivesc lumii politice de azi”, declara, zilele trecute, Vosganian. Dintre cei 12 actuali deputaţi, doar 4 au şanse reale de a rămâne în Parlament: Cosette Chichirău (USR-PLUS), Vasile Cîtea (PSD), Petru Movilă (PMP) şi Marius Bodea (USR-PLUS) - primii trei tot ca deputaţi, iar ultimul ca senator. În ceea ce priveşte alţi 2 actuali deputaţi, ei vor intra în „loteria” atribuirii unui nou mandat cu şanse relative de partea fiecăruia: Bogdan Cojocaru (PSD, candidat la Senat) şi Silviu Macovei (PSD, candidat la deputaţi).

Nu în ultimul rând, ceilalţi deputaţi nu vor mai face parte din viitorul legislativ: Costel Alexe (PNL, noul preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi), Vasile Axinte (PSD, candidează din nou, dar pe o poziţie neeligibilă), Nicolae Bănicioiu (ales pe lista PSD, transferat apoi la Pro România - nu mai candidează), Camelia Gavrilă (exclusă de pe lista PSD de către conducerea centrală) şi Dumitru Oprea (nu mai candidează). Dintre cei 5 actuali senatori, Laura Scântei va prinde încă un mandat la camera superioară a Parlamentului (prima pe lista PNL) în timp ce Vasile Toma va fi deputat (primul pe lista PSD). Ceilalţi trei senatori nu se mai regăsesc printre candidaţi: Dan Lungu (USR-PLUS), Doru Pănescu şi Victorel Lupu (ambii PSD).

Cum se împart mandatele

Reprezentarea politică a filialelor în viitorul Parlament este greu de estimat acum cu exactitate, întrucât repartizarea mandatelor se va face în mai multe etape. În context, în atribuirea unor mandate nu contează doar rezultatele la nivel local, cât şi cele din ţară. De exemplu, o simulare electorală realizată la nivel naţional de către Agenţia de Rating Politic din Bucureşti, în baza rezultatelor de la alegerile locale, arăta că grupul parlamentar de la Iaşi ar putea fi constituit din 7 liberali (5 deputaţi şi 2 senatori), 4 social-democraţi (3 deputaţi şi un senator), 4 reprezentanţi ai USR-PLUS (2 deputaţi şi 2 senatori) şi câte un deputat de la PMP şi Pro România. Limitele minime pe care şi le-au stabilit partidele la Iaşi, acele poziţii considerate eligibile fără prea multe bătăi de cap, arată astfel: 6 poziţii la PNL (4 deputaţi şi 2 senatori), 4 poziţii la PSD (3 deputaţi şi un senator), 3 poziţii la USR-PLUS (2 deputaţi şi un senator) şi un mandat de deputat la PMP sau la Pro România. După cum se poate constata, rămân de repartizat 2-3 mandate (1-2 de deputat şi unul de senator), în funcţie de rezultatele votului atât la nivel local, cât şi la nivel naţional. În 2016, principala forţă politică a Iaşului era PSD (9 mandate - 6 deputaţi şi 3 senatori), partid urmat de PNL (3 deputaţi şi un senator), USR-PLUS (un deputat şi un senator), PMP (1 deputat) şi ALDE (1 deputat). Acum, liberalii au prima şansă să câştige alegerile în judeţ, urmaţi de PSD, USR-PLUS şi alte partide care ar putea trece pragul electoral.

Cum ar putea arăta grupul parlamentar de la Iaşi

Ţinând cont de estimările minime privind şansele pe care fiecare partid şi le-a calculat, şi, în acelaşi timp, având în vedere opţiunile politice de moment ale ieşenilor, grupul parlamentar de la Iaşi ar putea să fie format din: Alexandru Muraru, Sorin Năcuţă, Alexandru Kocsis, Liviu Bulgaru (deputaţi PNL), Laura Scântei, Liviu Brătescu (senatori PNL), Vasile Toma, Vasile Câtea, Marius Ostaficiuc (deputaţi PSD), Maricel Popa (senator PSD), Cosette Chichirău, Monica Berescu (deputaţi USR-PLUS) şi Marius Bodea (senator USR-PLUS).

La celelalte trei locuri disponibile de deputat speră următorii: Petru Movilă (PMP), Sorin Iacoban (Pro România), Lucian Rusu (PNL), Silviu Macovei (PSD) şi Filip Hăvârneanu (USR-PLUS). La Senat, pentru cel de-al cincilea mandat intră în „loteria” alegerilor Andrei Cazacu (PNL), Bogdan Cojocaru (PSD) şi Cristinel Berea (USR-PLUS).