Specialiştii consultaţi spun că subiectele au fost medii ca dificultate, iar obţinerea unei note de trecere nu era nici pe departe un lucru imposibil pentru cineva cu experienţă în domeniu. Însă proba scrisă a fost promovată doar de 5 din 33 de candidaţi prezenţi.

„Subiectele nu au fost tendenţioase, nu au avut rolul de a-i încurca pe candidaţi, ci au acoperit foarte bine toate sferele, atât cea medicală, cât şi cea de fiscalitate şi control. Sunt la îndemâna oricărui manager care interacţionează zi de zi cu aceste elemente din întrebări. Altfel spus, a fost un examen accesibil pentru cineva care are experienţă şi aplecare asupra activităţii zilnice şi care ar fi recapitulat materia. Niciunul dintre subiecte nu cere să intri în amănunte extrem de specifice“, a precizat un specialist ieşean cu studii în management sanitar.

„Enumeraţi criteriile de internare pentru asistenţa medicală în regim de spitalizare continuă, respectiv spitalizare de zi“ sau „enumeraţi responsabilităţile ordonatorilor de credite“ - sunt doar două dintre subiectele propuse către rezolvare. Celelalte subiecte cereau enumerarea programelor naţionale de sănătate curative din bugetul fondului naţional unic de asigurări de sănătate, a documentelor prin care se atestă calitatea de asigurat sau a documentelor justificative necesare să fie depuse pentru rambursarea contravalorii asistenţei medicale transfrontaliere.

Ultimul subiect, cel cu adevărat complex

Ultimul subiect, cel cu numărul 10 este, în opinia specialiştilor ieşeni, cel care ar fi pus în dificultate unii candidaţi pentru că testa pe lângă gradul de cunoaştere a materiei şi gândirea dincolo de partea teoretică. Subiectul cerea propunerea a cel puţin cinci măsuri de eficientizare a cheltuielilor în asistenţa medicală spitalicească prin prisma reglementărilor legale incidente sistemului de asigurări sociale de sănătate, ieşind astfel din limitarea cerinţelor teoretice.

„Cred că în general este nevoie de un accent foarte mare pe partea de «speţe», în sensul de experienţă, viziune, abordare. Pentru că în teorie poţi să te pricepi foarte bine, dar cred că asta ar trebui să reprezinte doar un mic procent, importantă este partea de speţe medicale, juridice, economice“, a mai completat specialistul ieşean.

La rândul său, Vasile Cepoi, actual director al DSP Iaşi şi director al CJAS în trecut, este de părere că subiectele au fost mai dificile comparate cu cele din anii anteriori.

„Subiectele au testat atât capacitatea de interpretare şi de înţelegere a problemelor care trebuiau rezolvate cu trimitere la legislaţie, altele au fost şi teste de memorie. Ponderea subiectelor de gândire, dacă eşti capabil să interpretezi o situaţie anume, a fost mai mare decât în alte dăţi“, a precizat acesta.

Proba interviului are loc mâine, miercuri, pe 12 mai. Preşedintele actual al CJAS Iaşi, Radu Ţibichi, a avut a doua cea mai mare notă din ţară, 80,70 de puncte din 100.