Condamnarea lui Vîntu la doi ani de închisoare, menţinută de CAB
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Condamnarea lui Vîntu la doi ani de închisoare, menţinută de CAB

GALERIE
vintu
  • vintu
- +

Curtea de Apel Bucureşti a respins, joi, toate apelurile formulate în dosarul lui Sorin Ovidiu Vîntu de favorizare a lui Nicolae Popa, astfel că omul de afaceri rămâne cu condamnarea de doi ani cu executare dispusă de Tribunalul Bucureşti, hotărârea putând fi atacată cu recurs la instanţa supremă.

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a finalizat în 23 mai dezbaterile în acest dosar şi a anunţat atunci că va lua o decizie în 6 iunie.

La 6 iunie, instanţa a amânat pentru 20 iunie pronunţarea unei sentinţe în cazul apelurilor făcute de Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Ţurcan şi Alexandru Stoian împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti prin care aceştia au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea, cu executare sau cu suspendare, în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa.

La ultimul termen de judecată al apelului, avocaţii au cerut achitarea celor trei sau casarea deciziei Tribunalului Bucureşti şi trimiterea dosarului la Judecătoria Buftea pentru rejudecare.

Sorin Ovidiu Vîntu a arătat în faţa instanţei că acest dosar a fost instrumentat "total neprofesionist" şi că există informaţii incomplete, unele provenind chiar de la SRI. În acest context, Vîntu a declarat că vorbea foarte mult cu Nicolae Popa la telefon, căruia îi spunea "Viorel" şi că de mai multe ori a încercat să-l convingă să revină în ţară pentru redeschiderea dosarelor în care a fost judecat şi condamnat.

Vîntu a mai spus că i-a promis lui Nicolae Popa suportul financiar în acest sens şi că toate aceste discuţii s-ar afla la SRI. Vântu a precizat că SRI ar fi făcut interceptări ale acestor discuţii prin biroul de protecţie, şi nu prin mandat obţinut de la judecător, iar aceste interceptări nu au fost depuse la dosar.

El a mai arătat că, prin şoferul său, i-a trimis lui Nicolae Popa 20.000 de euro după momentul arestării acestuia în Indonezia, dar aceasta nu poate fi considerată o favorizare.

Procurorii au solicitat respingerea apelurilor formulate de Vîntu, Ţurcan şi Stoian, arătând că Tribunalul Bucureşti a stabilit o decizie corectă în această cauză.

În 2 octombrie 2012, în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu la doi ani de închisoare cu executare, pe Octavian Ţurcan la un an de închisoare cu suspendare şi pe Alexandru Stoian, şoferul lui Vîntu, la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare. Decizia a fost contestată de cei trei şi de procurori la Curtea de Apel Bucureşti.

Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul instanţei supreme i-au trimis în judecată, în 12 octombrie 2010, pe Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan pentru favorizarea lui Nicolae Popa şi pe Alexandru Stoian pentru complicitate la această infracţiune.

Popa a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români şi-au pierdut banii investiţi, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească circa o sută de milioane de euro compensaţii.

La scurt timp de la prăbuşirea, în mai 2000, a Fondului Naţional de Investiţii, Popa a plecat din ţară. Aproape doi ani mai târziu, autorităţile române au emis pe numele lui un mandat internaţional de arestare.

Procurorii au stabilit, în urma probatoriului administrat, că în perioada octombrie 2009 - ianuarie 2010, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi transmis, din totalul sumei anuale de 200.000 euro "convenite cu condamnatul Popa Nicolae", două tranşe de 50.000 euro, respectiv 20.000 de euro.

"Suma îi era necesară condamnatului pentru a se ascunde, în scopul de a nu fi descoperit de autorităţile îndrituite să pună în executare mandatul european de arestare emis pe numele său, pentru executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă şi executorie", potrivit procurorilor.

În acest scop, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi identificat şi modalităţile concrete de transfer al banilor, menite să prevină identificarea tranzacţiilor şi persoanelor implicate în aceste operaţiuni. Astfel, transferul sumei de 50.000 euro a fost pus în executare de Octavian Ţurcan, arătau procurorii.

De asemenea, procurorii au mai stabilit că, la data de 11 noiembrie 2009, Sorin Ovidiu Vîntu, prin intermediul lui Alexandru Stoian, ar fi transmis o altă tranşă, de 20.000 euro, sumă ce urma a fi folosită pentru plata diferitelor servicii de care Nicolae Popa avea nevoie pentru a nu fi descoperit de autorităţile judiciare.

După arestarea lui Nicolae Popa, în 2 decembrie 2009, de către autorităţile judiciare indoneziene, Sorin Ovidiu Vîntu şi Alexandru Stoian "au desfăşurat acţiuni de sprijinire a infractorului Popa Nicolae, cu scopul îngreunării procedurii de extrădare a acestuia în România", au mai arătat procurorii. Aceştia au precizat că sprijinul s-a concretizat în demersuri de îngreunare a procedurilor de extrădare, "pentru a-l scăpa pe condamnat de închisoare şi a-l ajuta să rămână în Indonezia".

Fostul director Gelsor, Nicolae Popa, a fost adus în ţară din Indonezia în 22 aprilie 2011, după mai bine de zece ani de la prăbuşirea Fondului Naţonal de Investiţii.

Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat în 1 mai din Penitenciarul Jilava, după ce a executat pedeapsa de un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

În 13 septembrie 2012, procurorii Parchetului instanţei supreme i-au trimis în judecată pe Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, Octavian Ţurcan, foştii directori ai Petromservice Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnostopol în dosarul delapidării Petromservice, prejudiciul produs fiind de peste 83,5 milioane de euro. Dosarul delapidării Petromservice este judecat la Tribunalul Bucureşti.

Într-un alt dosar, în august 2012, procurorii DIICOT - Structura Centrală au început cercetările în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca, Octavian Ţurcan, Gheorghe Şupeală şi altor şapte persoane pentru spălare de bani şi delapidarea patrimoniul Asociaţiei Salariaţilor din cadrul SNP Petrom SA, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 12 milioane de euro.

Vîntu este judecat şi în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.

Mediafax

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cum s-au transformat o parte din mass media din câini de pază ai democrației, în agenți de propagandă și portavoce a autorităților

Alexandru LĂZESCU

Cum s-au transformat o parte din mass media din câini de pază ai democrației, în agenți de propagandă și portavoce a autorităților

Marea majoritate a jurnaliştilor români continuă să se închine la „icoanele” New York Times, Washington Post, CNN, The Guardian, nerealizând că acestea au deviat între timp semnificativ de la etica şi standardele tradiţionale ale jurnalismului.  

Filmuletul zilei

opinii

Câte ceva despre ororile nazismului

Nichita DANILOV

Câte ceva despre ororile nazismului

Realitatea din lagărele de naziste era atât de cosmetizată de aparatul de propagandă, încât chiar şi prizonierii proaspăt aduşi în vagoanele de vite sigilate aveau tendinţa să nu dea crezare sinistrelor zvonuri legate de exterminare. Ca să nu intre în panică, deţinuţii ce coborau din trenuri aveau parte de o privelişte aproape bucolică. E drept că exista sârmă ghimpată. Dar dincolo de sârmă domnea o ordine desăvârşită.

Povestea unui newsletter: Eminescu şi statistica

Ciprian IFTIMOAEI

Povestea unui newsletter: Eminescu şi statistica

Pe la începutul lunii decembrie 2021, mă pomenesc cu un telefon de la prietenul şi colegul Bogdan Pătărlăgeanu de la Direcţia de Comunicare a Institutului Naţional de Statistică (INS) cu propunerea de a colabora la un Newsletter pentru Ziua Culturii Naţionale (15 ianuarie) în care să surprindem crâmpeie din publicistica economică şi socială a poetului Mihai Eminescu, eventual, condimentate cu date statistice. Mai înainte de toate, prietenul Bogdan se interesă dacă ştiu ceva despre legătura lui Eminescu cu statistica, parcă, bănuind că am în lucru un studiu cu tema „Scurt istoric al statisticii oficiale în România” în care aveam câteva rânduri despre tema în cauză.

Atenţie la trend

Michael ASTNER

Atenţie la trend

În loc de motto: Jocurile minţii// cum mai reuşim noi/ să ne construim/ propriile capcane - cu cât mai sofisticate,/ cu atât mai durabilă/ propria închisoare.

pulspulspuls

Credeaţi că, gata, nu-i vom mai vedea pe firmament? Ei, iote că reapar!

Credeaţi că, gata, nu-i vom mai vedea pe firmament? Ei, iote că reapar!

Aho aho, cetitori fraţi, staţi puţin şi nu mânaţi, căci pe astăzi Moşu’ vouă vă aduce brânză, ouă, dar şi niscai noutăţi din niscaiva zone mai mici ale politichiei ieşene pe care mulţi dintre noi le cam scosesem la pensie de câţiva ani, pe unii reprezentanţi chiar fără vechimea completă, ci pe caz de boală. 

Caricatura zilei

Pantaloni

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X