Condamnaţi la resemnare?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Condamnaţi la resemnare?

GALERIE
Alexandru-Calinescu
  • Alexandru-Calinescu
- +

Cea mai păguboasă opţiune este de a încrucişa braţele şi a aştepta, precum în binecunoscuta poveste, căderea drobului de sare: or, acesta nu cade, ci stă acolo sus, sfidându-ne şi otrăvindu-ne existenţa.

Cei care vorbesc despre resemnarea în faţa destinului ca trăsătură specifică a românilor iau drept reper absolut Mioriţa. Sigur, orice generalizare este riscantă, dar nu e mai puţin adevărat că regăsim fatalismul în cele mai variate şi mai improbabile ipostaze. Îl vedem astfel tratat în cheie comică de către Caragiale, în minunata schiţă intitulată Tren de plăcere. Familia Georgescu, adică soţul, soţia, odorul de cinci anişori şi soacra domnului Georgescu (mama „mamiţichii”) iau „trenul de plăcere” (primii trei călătorind la clasa întâi, soacra la clasa a treia) şi merg la Sinaia (pentru un weekend? conceptul nu exista încă), unde - constatăm nu fără uimire - era o aglomeraţie cam ca în zilele noastre. Pe scurt, ajunşi la Sinaia, familia ia o birjă, iar mama soacră e trimisă pe jos să-şi găsească o cameră ieftină. Din acest punct începe o suită de întâmplări de un haz nebun, amintind de gagurile în cascadă din filmele mute. Ore întregi, dl Georgescu îşi caută, pe de o parte, consoarta şi copilul, iar pe de alta pe mama soacră care dispăruse împreună cu preţiosul coş cu de-ale gurii. Ajunge dl Georgescu într-un loc, în parc, la hotel Manolescu ori la hotel Oppler etc., şi de fiecare dată, „fatalitate!”, exclamă naratorul, persoanele în cauză tocmai trecuseră pe acolo şi plecaseră altundeva. Aşa că, în final, dl Georgescu o va regăsi pe soacră, cu tot cu acel coş plin de bunătăţi, şi vor lua cina împreună, iar madam Georgescu va petrece o noapte de neuitat cu nişte prieteni întâlniţi întâmplător şi cu şarmantul locotenent Mişu, care cântă dumnezeieşte menuetul lui Paderewski, cel pe care îl intonează şi fanfara în parc („Ah! Mamiţo! menuetul lui Pederaski…, mă-nnebunesc!...”). Exclamaţia „fatalitate!” apare de nouă ori în text (sper să fi făcut corect numărătoarea). Cum să nu crezi în forţa destinului?

Fatalismul s-a insinuat, aşadar, în viaţa de toate zilele, dar şi acolo unde, în mod normal, n-ar trebui să fie loc pentru patetice - şi, în definitiv, comode - lamentări. Politica a devenit un spaţiu privilegiat al celor care se complac în postura de victime sigure şi care dau vina pe alţii când la mijloc e de fapt propria lor neputinţă.

După ce, prin demiterea guvernului Orban, a devenit imposibilă într-un viitor apropiat alegerea primarilor în două tururi, bocitoarele de serviciu ne-au înştiinţat că mai toţi primarii PSD vor rămâne în funcţie, în frunte cu primarul Bucureştiului, Gabriela Firea. Realegerea acestei ţaţe de o vulgară agresivitate, arivistă incompetentă, secondată de un individ - primarul adjunct - de o bădărănie scandaloasă, pentru care într-o ţară civilizată ar fi fost trimis urgent la tribunal, ar fi, prin urmare, o fatalitate! Acesta e nivelul bucureştenilor, aşa le trebuie. Ar exista totuşi o soluţie, anume ca PNL-USR-PLUS, eventual şi PMP, să prezinte un candidat comun. Acest nobil deziderat devine, pe zi ce trece, o ipoteză ştiinţifico-fantastică. Până una-alta vedem că, deşi formează o alianţă, USR şi PLUS au anunţat fiecare un candidat propriu, pe Nicuşor Dan şi, respectiv, pe Vlad Voiculescu. Cum se va ajunge la alegerea unuia dintre cei doi postulanţi? Deocamdată plutim în ceaţă. Nicuşor Dan vrea trei dezbateri televizate care, adaugă el, ar fi putut avea deja loc, dar colegul de la PLUS le-a refuzat. Unul crede în sondaje, celălalt cere adoptarea altor criterii de departajare. Unde mai pui că ar urma - presupunând că alianţa se va decide asupra unui candidat - o altă etapă, a tratativelor cu PNL, care exclude să nu aibă un candidat propriu la primăria capitalei. „Fatalitatea face în aşa fel încât luăm întotdeauna prea târziu hotărârile bune”, sună un aforism al lui Oscar Wilde. Nu alta, sunt sigur, este situaţia în mai multe mari oraşe din ţară. Cum se va face departajarea la Iaşi între candidatul PLUS, Liviu Iolu, şi candidata USR Cosette Chichirău? Învingătorul va accepta să negocieze cu candidatul PNL, care va fi el? Mister. Iată cum diviziunile partidelor anti-PSD şi indolenţa alegătorilor pot duce la rezultate dezastruoase.

Încă un exemplu: modificarea la legea Educaţiei, modificare propusă de un personaj sinistru, Liviu Pop, prin care se elimină prevederea ce le interzicea rectorilor să aibă mai mult de două mandate succesive. Lasă că s-au găsit destui rectori care, urmând exemplul luminos al Ecaterinei Andronescu, au folosit diverse stratageme şi au încălcat legea, profitând şi de poziţiile politice ocupate la un moment dat. Profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei, a semnalat - într-o acidă şi pertinentă intervenţie - câteva dintre tertipurile utilizate de-a lungul anilor de către rectori care nu voiau cu nici un chip să se reîntoarcă printre muritorii de rând. Ideea ar fi că, de acum înainte, Tudorel Toader la Iaşi, Valentin Popa la Suceava, Daniel Breaz la Alba Iulia, Ramona Lile (plagiatoare dovedită) la Arad, Remus Pricopie la SNSPA, Mihnea Costoiu (marioneta Ecaternei Andronescu) la Politehnica bucureşteană etc., etc. se vor eterniza, fără probleme, pe fotoliile lor. Mă întreb din nou: trebuia să acceptăm acest lucru ca pe o fatalitate, deşi, totuşi, comunitatea academică ar putea reacţiona şi tranşa lucrurile prin vot? Cea mai păguboasă opţiune este de a încrucişa braţele şi a aştepta, precum în binecunoscuta poveste, căderea drobului de sare: or, acesta nu cade, ci stă acolo sus, sfidându-ne şi otrăvindu-ne existenţa.

Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

O reţinere suspectă şi o tăcere asurzitoare

Cosmin PAȘCA

O reţinere suspectă şi o tăcere asurzitoare

Într-o ţară civilizată, reţinerea în forţă a unui opozant al sistemului ar face prima pagină a ziarelor, iar autorităţile publice şi liderii politici ar fi traşi de mânecă să expună un punct de vedere. Dacă, de bine, de rău, presa a ridicat pe ici, pe colo câteva semne de întrebare (poate nu suficiente), tăcerea instituţiilor statului şi a mediului politic (excepţie USR Tineret) în acest caz este înfricoşător de asurzitoare.

Filmuletul zilei

opinii

Ruşi şi americani

Codrin Liviu CUȚITARU

Ruşi şi americani

Devine chiar spectaculos faptul că doi scriitori sovietici (convinşi, repet, de superioritatea civilizaţiei din care provin) reuşesc să nu „devieze” ideologic în multitudinea observaţiilor lor (deşi, repet şi acest lucru, debarcă pe pămînt american cu vizibile prejudecăţi). America fără etaje constituie, prin urmare, o investigaţie culturală - una dintre primele de altfel - de primă mână, nu doar valabilă, ci şi autentică, asupra americanităţii moderne.

Respir cu plămânii tăi. Şi ai lor

Bogdan ILIESCU

Respir cu plămânii tăi. Şi ai lor

Despre neuroplasticitatea socială.

Identităţi în oglindă (I)

Florin CÎNTIC

Identităţi în oglindă (I)

Nimic mai firesc cu ocazia Zilei Naţionale decât o discuţie despre ce înseamnă „să fii român”. Evreu român.

pulspulspuls

Va fi numit onorabilul domn Balalaicu secretar de stat? Au ba?

Va fi numit onorabilul domn Balalaicu secretar de stat? Au ba?

Puţină lume a văzut ieri, stimaţi telespectaori, că pe marginea de jos a soclului statuii domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, chiar în timpul paradei organizată pentru sărbătorirea Zilei Naţionale, sau, în fine, dacă joaca de acolo poate fi numită paradă, ei bine, chiar acolo şi atunci un cetăţean surescitat nu făcea nimic altceva, dacă vă vine a crede, decât că dădea în bobi. 

Caricatura zilei

Cântecel de sezon

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.