Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Condiţiile pentru pace propuse de un „criminal de război”

GALERIE
putin, zelenski
  • putin, zelenski
- +

Putin i-a transmis lui Erdogan în ce condiţii condiţii s-ar ajunge la un acord de pace cu Ucraina. Printre altele, „criminalul de război”, aşa cum l-a numit preşedintele Biden, îşi doreşte o întâlnire faţă în faţă cu Zelenski

Preşedintele Vladimir Putin l-a sunat pe preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, şi i-a transmis care sunt condiţiile exacte ale Rusiei pentru a ajunge la un acord de pace cu Ucraina. Potrivit lui Ibrahim Kalin, consilierul principal şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui Erdogan, condiţiile ruseşti se împart în două categorii, iar prima “nu ar fi prea dificil de îndeplinit” pentru Ucraina. Pe de altă parte, a doua categorie de condiţii va presupune, cel mai probabil, o întâlnire faţă în faţă între Putin şi Zelenski, relatează BBC. Principala cerinţă din prima categorie este ca Ucraina să accepte neutralitatea şi să nu solicite aderarea la NATO.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pare să fi acceptat aceste condiţii, conform oficialului turc. Există şi alte condiţii în această categorie care presupun un proces de dezarmare a Ucrainei pentru ca Rusia să fie sigură că statul ucrainean nu reprezintă o ameninţare. De asemenea, Ucraina ar trebui să ofere protecţie limbii ruse şi să aplice procesul de “denazificare”. Această cerinţă este profund ofensatoare pentru Zelenski, care este evreu, iar unele dintre rudele sale au murit în Holocaust. Cu toate acestea, Turcia consideră că va fi uşor ca liderul ucrainean să accepte această condiţie, deoarece va fi suficient ca Ucraina să condamne toate formele de neonazism şi să promită că le va reprima. A doua categorie implică mai multe complicaţii şi se pare că Putin ar fi spus că este nevoie de negocieri în persoană între el şi preşedintele Zelenski înainte de a se ajunge la un acord asupra acestor puncte. Şeful statului ucrainean a spus deja că este pregătit să se întâlnească cu preşedintele rus şi să negocieze faţă în faţă. Oficialul turc a precizat doar că a doua categorie de condiţii vizează statutul regiunii Donbas (estul Ucrainei), şi al Crimeei. Deşi Kalin nu a intrat în detalii, se presupune că Rusia va cere guvernului ucrainean să renunţe la teritoriul din estul Ucrainei.

O altă presupunere este că Rusia va cere Ucrainei să accepte în mod oficial că peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014, aparţine în prezent Rusiei.

Xi: “Un conflict nu este în interesul nimărui”

“Un conflict nu este în interesul nimănui”, i-a spus vineri preşedintele chinez Xi Jinping omologului său american Joe Biden, într-un apel video securizat, potrivit televiziunii chineze de stat CCTV. Şeful statului american încearcă să-şi îndemne omologul chinez să se distanţeze de preşedintele rus Vladimir Putin. De la începutul războiului din Ucraina, China şi Rusia au părut a fi şi mai strâns legate. Dar de ce a trebuit ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, să se întoarcă la Moscova, în timp ce zbura deasupra Siberiei, în drum spre Beijing? Publicaţia Bild din Germania, precum şi site-uri austriece şi elveţiene au scris despre acest retur ciudat, neexplicat oficial, al ministrului lui Putin. Serghei Lavrov a zburat joi seară în direcţia Chinei. Aeronava oficială s-a oprit apoi brusc, deasupra Siberiei. În loc să meargă la Beijing, ministrul Serghei Lavrov s-a întors din drum. De atunci s-au iscat tot felul de întrebări referitoare la incident. Presa speculează că Putin i-ar fi ordonat ministrului său de Externe să se întoarcă la Moscova. Iar acest lucru s-ar fi petrecut „la scurt timp după ce conducătorul rus şi-ar fi pregătit cetăţenii că vor urma timpuri grele”, scrie nau.ch.

O altă teorie este că vizita lui Lavrov în China ar fi fost contramandată pe nepusă masă. Un lucru este însă cert: China a fost până acum foarte prudentă în criticile sale la adresa Rusiei. Toate părţile din războiul din Ucraina au fost chemate să facă pace şi s-ar fi spus de la Beijing că Occidentul este în principal vinovat pentru situaţie.

Putin, „cenzurat” de televiziune de stat

Vladimir Putin este creditat cu 77,2% opinii favorabile, arată un sondaj realizat de Institutul VTsIOM în perioada 7-13 martie. Liderul de la Kremlin era creditat în urmă cu o săptămână cu 74,6% opinii favorabile, o creştere de 2,6 puncte procentuale. Institutul VTsIOM este un institut de sondare a opiniei publice deţinut de către stat. De altfel, zeci de mii de persoane s-au adunat la Moscova, vineri, pentru a sărbători anexarea Crimeei de către Rusia.

Stadionul Lujniki de la Moscova era “plin ochi”, potrivit corespondentului Financial Times în capitala rusă. Acest stadion a găzduit finala Cupei Mondiale, în 2018. Angajaţi de la stat au fost aduşi cu autobuzul pe stadion, potrivit FT. Un clip video în care steaguri ucrainene sunt atuncate pe jos a fost proiectat la stadion. Vladimir Putin a urcat pe scenă şi a ţinut un discurs. Apoi, el “dispărut” în mod brusc de pe ecrane. Putin era pe cale să laude eroismul militarilor ruşi angajaţi în lupte în Ucraina, în faţa a zeci de mii de persoane, moment în care televiziunea publică rusă Rossiya-24 a început să difuzeze alte momente de la acest eveniment, discursuri oficiale şi cântece populare. Rossiya-24 a reluat, un sfert de oră mai târziu, difuzarea intervenţiei liderului de la Kremlin, difuzând discursul cu întârziere. Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat ulterior că transmisiunea în direct a fost întreruptă din cauza unei “pene tehnice la un ser ver”.

Zelenski, propus la Nobelul pentru Pace

Mai mulţi oameni politici din mai multe ţări europene, inclusiv din România, au cerut într-o scrisoare deschisă ca preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi poporului ucrainean să le fie decernat Premiul Nobel pentru Pace. Semnatarii scrisorii - datată 11 martie, potrivit Euractiv - au solicitat Comitetului Nobel din Norvegia să prelungească până la 30 martie termenul pentru nominalizările la premiul din acest an, care sa încheiat oficial la 31 ianuarie, invocând “evenimente istorice fără precedent”, mai exact, războiul dintre Rusia şi Ucraina. “Lumea este tulburată de imaginile războiului care sosesc din Ucraina. Milioane de familii trăiesc acum cu frică, locuinţele şi vieţile lor sunt ameninţate de bombardamente şi de o armată invadatoare. Suntem martorii curajului oamenilor din Ucraina în faţa acestui război declarat de Rusia”, se menţionează în scrisoare. Scrisoarea a fost semnată până în prezent de 36 de oameni politici, majoritatea olandezi, dar pe ea figurează şi politicieni din ţări precum Regatul Unit, Germania, Suedia, Estonia, Bulgaria, România şi Slovacia. Euractiv menţionează că nu există precedent istoric de prelungire a termenelor de depunere a candidaturilor la Comitetul Nobel. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri