Caută 
2 MIN
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) – Centrul de Istorie a Relaţiilor Internaţionale (CIRI), împreună cu Universitatea din Salamanca, Asociaţia de Istorie Balcanică (BHA) și Muzeul Municipal „Regina Maria” din Iaşi, organizează în perioada 19-21 noiembrie 2024 Conferinţa Internaţională „Old Cities, Former Capitals and the Nation-State Building in Europe (18th-20th Centuries): Regional and National Identities”, parte a programului Coimbra Group Universities, la care vor participa specialişti din 19 ţări (Albania, Argentina, Armenia, Bulgaria, China, Croaţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Olanda, Polonia, Regatul Unit, Republica Moldova, România, Serbia, Spania, Ucraina, Ungaria).
Evenimentul va începe marți, 19 noiembrie, ora 9.00, în Sala Vasile Pogor a Primăriei Municipiului Iaşi, iar ulterior, de la ora 15.00, va avea loc la Palatul Braunstein (etajul 2). Totodată, miercuri, 20 noiembrie, între orele 9.30-19.30, va continua în plen și pe secțiuni, la UAIC, în Sala Ferdinand (Corp A, Rectorat), Sala „Vespasian Pella” (Casa Universitarilor) și online pe platforma ZOOM, urmând ca joi, 21 noiembrie, între orele 9.00-13.30 să aibă loc o nouă sesiune la UAIC, în Sala Ferdinand (Corpul A, Rectorat). Toate secţiunile Conferinţei pot fi urmărite şi pe platforma ZOOM accesând link-urile din program (poate fi consultat aici).
Subiectele conferinței care reunește zeci de istorici europeni
Tematica conferinței sugerează o discuție interdisciplinară despre formele identităților regionale și naționale în discursul cultural și politic al modernității, precum și în geografia politică a statelor-națiune, având la bază schimbările generate de integrarea orașelor cu o istorie îndelungată ca centre de putere politică și piloni ai coeziunii comunităților regionale într-un stat-națiune.
Totuși, după cum a explicat prof. univ. dr. Nelu-Cristian Ploscaru din cadrul Facultății de Istorie a UAiC, defalcat, vor fi abordate trei subiecte interesante.
„Am plecat de la ideea de a avea o discuție academică în legătură cu acest raport între identitățile provinciale, regionale și identitățile naționale, din mai multe perspective. Din perspectiva teritoriului, felul în care se structurează statele naționale, în condițiile în care la nivel provincial există o anumită identitate comunitară cu substanță istorică. Spre exemplu, cum a fost în cazul românesc: Moldova și Țara Românească, separate mai multe veacuri, s-au unit la 1859 într-un climat de entuziasm popular. Ori, spre exemplu, să luăm în discuție cazul german, unde acolo, în statele germane, exista o anumită omogenitate etno-lingvistică. Majoritatea locuitorilor erau germani și totuși s-a optat pentru varianta statului federal, nu a statului unitar. Altă componentă ține de o anumită frământare la nivel european, anumite regiuni ale unor state revendicate de alte state, cum e cazul Ucrainei, pe considerente de ordin istoric. Punem discuția aceasta și într-un context contemporan”, a declarat profesorul.
Astfel, temele discutate sunt destinate atât cercetătorilor, cât și iubitorilor de istorie și analizează subiecte variate, cum ar fi cele privind identitățile regionale și naționale, limbile naționale și variantele regionale, relația dintre centru și periferie în edificarea statului național, memoria istorică la nivel regional și discuțiile despre descentralizare/regionalizare.
Citește și: Conferinţă inedită la Facultatea de Istorie: ce putem afla despre un oraş din hărţile vechi
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
