Unirea românilor din 1918 a semnificat, pentru foarte mulţi contemporani şi istorici deopotrivă, finalul proiectului politic paşoptist, conceput de elitele româneşti la mijlocul secolului al XIX-lea. Marea Unire era, în acelaşi timp, şi un nou început: contemporanii vedeau necesară o redefinire a ţării şi a naţiunii, iar echivalenţa dintre România Mare/Întregită şi România nouă, ca structură teritorială şi instituţională diferită (democratică şi integrativă social sau economic), a reprezentat o constantă a discursului public. De aproape un secol, istoriografia română şi străină încearcă şi reuşeşte să elucideze premisele Marii Uniri, să afle ce s-a întâmplat propriu-zis în anul 1918 şi să evidenţieze urmările acelor acţiuni. Credem că a venit, din nou, momentul unui bilanţ, al unei sinteze a semnificaţiilor actuale ale momentului de graţie din istoria neamului românesc.

Lucrările Conferinţei internaţionale Marea Unire a Românilor (1918) – Istorie şi actualitate  (Iaşi, 22-24 martie 2018) vor fi structurate în două secţiuni: Premisele Marii Uniri de la 1918 şi Realizarea şi destinul Marii Uniri din 1918. Lucrările vor viza, prin comunicările  prezentate şi discuţiile ce vor urma, aprofundarea unor teme precum: mişcarea naţională din Basarabia în preajma Unirii din 1918, diplomaţie şi propagandă în vremea Marelui Război, recunoaşterea internaţională a Marii Uniri, urmările războiului în societatea românească, istoriografia actului Unirii de la 1918, dar şi noile realităţi geopolitice la 100 de ani de la sfârşitul Primului Război Mondial. Ceremonia de deschidere a Conferinţei va avea loc în Sala Senat a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, joi, 22 martie 2018, de la orele 16.