Conferințele științifice „Moștenirea lui Asachi”: Mircea Platon, redactor-șef Convorbiri literare, despre rolul experților români în reformarea sistemului educațional din Afganistan
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

COMUNICAT DE PRESA

Conferințele științifice „Moștenirea lui Asachi”: Mircea Platon, redactor-șef Convorbiri literare, despre rolul experților români în reformarea sistemului educațional din Afganistan

GALERIE
Mircea-Platon-Trianon-2020
  • Mircea-Platon-Trianon-2020
- +

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) va organiza ultima conferință din acest an, încadrată în seria conferințelor științifice „Moștenirea lui Asachi”, în data de joi, 9 decembrie 2021, de la ora 12.00. Aceasta va fi susținută de profesorul Mircea Platon, redactor-șef al revistei Convorbiri Literare, și va avea ca temă „Un export de succes al României: exportul de reformă educațională în Afganistan. 

Premise ideologice si consecințe instituționale”. Evenimentul este organizat de către TUIASI în colaborare cu acad. Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române.

Întâlnirea va avea loc online, va fi transmisă pe platforma Zoom, iar toți cei interesați se pot conecta accesând linkul următor, ce va deveni activ cu câteva zeci de minute înainte de începerea manifestării.

Tema conferinței a fost descrisă de către acad. Bogdan Simionescu ca fiind una ce pare exotică, dar care este, de fapt, foarte aproape de casă: reforma educației în Afganistan a fost implementată de specialiști români.

„Domnul profesor Mircea Platon colaborează cu Academia Română și susține, la solicitarea acesteia, în diferite ocazii, puncte de vedere și idei ale Academiei Române referitoare la învățământul preuniversitar din țara noastră. Mircea Platon ne va vorbi despre reforma educației în Afganistan – sună exotic și irelevant, dar nu este: reforma educației afgane a fost concepută de «experți» români. De aceiași oameni, cu aceleași idei, sprijinite din aceleași fonduri de la aceleași instituții, cu rezultatele identice ca în România. Ceea ce s-a petrecut în Afganistan prin reforma învățământului pune într-o lumină nouă și ceea ce se întâmplă la noi”, a declarat acad. Bogdan Simionescu.

Profesorul Mircea Platon este și doctor în istorie, obținându-și titlul la The Ohio State University at Columbus, SUA. A publicat eseuri, comentarii politice și recenzii în toate marile ziare și reviste culturale din ţară, semnând și mai multe studii de istorie în reviste internaționale de profil. Într-un rezumat al prezentării pe care urmează să o susțină în seria conferințelor științifice „Moștenirea lui Asachi”, Mircea Platon a inventariat cele mai vizibile fapte de presă în urmă părăsirii Afganistanului de către soldații americani, precizând că există multe evenimente despre care s-a vorbit prea puțin.

„Ce nu s-a văzut la TV prea mult au fost miliardele de dolari cheltuite de guvernele țărilor din coaliția de ocupație a Afganistanului și câștigate de experții organizațiile internaționale care au lucrat la reforma structurală și sistemică a învățământului afgan. Prăbușirea statului afgan putativ democratic are legătură și cu edificarea unui sistem de educație schimonosit în acea țară”, a explicat Mircea Platon.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Dicţionar politic 2021 (II)

Cătălin ONOFREI

Dicţionar politic 2021 (II)

Cuvântul specific anului 2021 este „trădare”. Dacă ar fi să-l personalizez, mi-aş imagina un păpuşoi uriaş, blond, cam stricat, ce repetă sacadat, ori de câte ori îl scapi cu fundul în sus, pe-se-de, pe-se-de, pe-se-de…

Filmuletul zilei

opinii

Paradoxul australian

Briscan ZARA

Paradoxul australian

Nu zic să accepţi pe oricine îţi bate în poartă, mai ales acum că stai într-un cartier select, curat, pretenţios, ai iarba tunsă la milimetru, în casă miroase a levănţică şi nu găseşti fir de praf nicăieri, dar trebuie totuşi trasată o linie între democraţie reală şi abuz democratic, cu damf de tiranie.

Echilibristică pe grămăjoara de monede

Cristina DANILOV

Echilibristică pe grămăjoara de monede

Banii - investiţii şi decizii de afaceri - sunt de obicei legaţi de domeniul matematicii, finanţelor şi statisticii, datele indică de fiecare dată când guvernele lumii se apleacă asupra lor unde ar trebui să dirijeze resursele financiare pentru ca întreaga societate să atingă un anumit nivel de prosperitate. Dar, în familie, lucrurile stau puţin altfel, oamenii nu iau decizii financiare doar pe foaie de calcul. Le iau după cină, uneori la un pahar de vin sau după ce au terminat treburile casnice, ţinând cont de priorităţi, intenţii, dorinţe, de istoria personală, de propria lor viziune asupra viitorului, de egoul lor, în fine, de marketingul, de promoţiile şi stimulentele salariale.

Mic tratat despre proasta guvernare (I)

Mihai DORIN

Mic tratat despre proasta guvernare (I)

La doi ani de la debutul pandemiei, în România putem face un succint bilanţ. Aceasta a prilejuit developarea realităţilor social-politice, instituţionale şi a mentalităţilor specifice unei societăţi întârziate. Metoda comparativă înlesneşte clarificarea diferenţelor de abordare a crizelor între societăţile incluzive şi cele extractive. Fără a intra în detalii, precizăm că societăţile incluzive sunt cele care edifică instituţii creative, dinamice, democratice şi predictibile, iar cele extractive sunt rezultatul selecţiei nedemocratice, prin intermediul unor soluţii opace, din interiorul cercurilor vicioase ale puterii.

pulspulspuls

Cine este ieşeanca ce va lua locul ocupat cândva de madam Beatrix? E de bine!

Cine este ieşeanca ce va lua locul ocupat cândva de madam Beatrix? E de bine!

Pentru că auzim că multă şi zbuciumată curiozitate a mai trezit zilele trecute pontul nostru legat de faptul că viitoarea şefă a Operei ieşene, în locul amicului lui Chirică, ar urma să fie o madamă de bine din târg apropiată de partidoi, iacătă că pe azi avem ceva date mai concrete, în afară de genul viitoarei şefe, adicătelea cel femeiesc, despre care vedem că a creat atâta vâlvă. 

Caricatura zilei

Ca între prieteni

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X