anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 26.09.2020

Conflictualitatea elitelor şi consolidarea democraţiei

GALERIE
Iftimoaei Ciprian_Foto
  • Iftimoaei Ciprian_Foto
- +

Consolidarea democraţiei reprezintă un proces eminamente focalizat pe îndeplinirea unor standarde politice: alegeri libere şi corecte, independenţa mass-media, guvernare democratică (stat de drept, eficienţă, transparenţă, corectitudine în alocarea şi cheltuierea fondurilor publice, echidistanţă, imparţialitate), societate civilă, justiţie independentă, combaterea eficientă a corupţiei. 

Pentru ţările membre UE aceste standarde sunt cunoscute sub titulatura de „criteriile politice de la Copenhaga”: existenţa unor instituţii stabile, care să garanteze funcţionarea democraţiei, supremaţia legii, respectul pentru drepturile omului şi protecţia minorităţilor. Criteriile politice de la Copenhaga au fost dezvoltate mai târziu în Tratatul de la Amsterdam în care se afirmă că „Uniunea este fondată în baza condiţiilor de libertate, democraţie, respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, supremaţiei legii, principii care sunt comune pentru toate statele membre” (art.6). Orice stat european care respectă aceste principii poate deveni membru al Uniunii.

La 1 ianuarie 2007, când România a devenit membru cu drepturi depline al UE, îndeplinea toate aceste criterii politice, anumite rezerve fiind exprimate de oficialii europeni în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi combaterea corupţiei. Schimbarea politică din 1996 a inclus România în categoria democraţiilor electorale („minimale”). Acest moment reprezintă starting point-ul procesului de consolidare democratică care, până la aderarea la UE, prezintă un trend ascendent, de „aprofundare a democraţiei” (completing democracy). După mai bine de un deceniu de aprofundare a democraţiei (1996-2007), procesul de consolidare democratică din România intră într-o fază de „erodare democratică” (democratic erosion) odată cu prima suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu (mai 2007). Conflictele dintre cei doi reprezentanţi ai puterii executive  (preşedinte vs. premier) şi instabilitatea guvernamentală vor constitui dominantele politicii româneşti post-aderare la UE.

Preeminenţa conflictului în cadrul puterii executive sau în cadrul coaliţiilor guvernamentale, în detrimentul unei abordări consensuale a guvernării a condus la o erodare accentuată a democraţiei, funcţionarea statului de drept fiind pusă la îndoială de partenerii externi ai României (Comisia Europeană, Departamentul de Stat al SUA). Criza cronică a puterii executive conduce la erodarea democraţiei sau la o consolidare democratică în sens negativ, aşa cum ar spune politologul Andreas Schedler.

Starea conflictuală care caracterizează nu numai Executivul, ci întreg sistemul politic românesc are drept cauză primordială aranjamentul constituţional şi legislaţia aferentă care reglementează raporturile dintre cele trei puteri (executivă, legislativă, judecătorească), dintre instituţiile fundamentale ale statului de drept (Preşedinţie, Guvern, Parlament, Curtea Constituţională). Cel de-al doilea referendum organizat pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu (iulie 2012) a demonstrat fără tăgadă conflictul constituţional deja cronicizat şi amplificat de elitele politice la cote paroxistice, precum şi urgenţa rearanjării raporturilor constituţionale dintre instituţiile statului.

Politicieni, comentatori, politologi, experţi în drept constituţional şi instituţii politice, cu toţii au reclamat în ultimii ani o clarificare a regimului politic (republică prezidenţială versus republică parlamentară), a structurii parlamentului (monocameral versus bicameral), a sistemului electoral (uninominal „pur” versus uninominal „compensat”), a modului de organizare administrativ-teritorială, a relaţiilor dintre autorităţile centrale şi cele locale etc. Cu alte cuvinte, se impune o revizuire a Constituţiei - legea fundamentală care descrie interacţiunile dintre puteri, dintre elitele politice (parlamentare, executive) şi structurile birocratice, în esenţă modul de funcţionare a statului. Orice proces de reformare a ordinii constituţionale pentru a fi legitim şi consensual trebuie să implice activ nu numai elitele politice, ci şi un număr cât mai mare de cetăţeni.

În toată perioada de consolidare democratică, demarată în 1996 şi până în prezent, elementele de consens politic în cadrul elitelor guvernamentale din România au fost în număr de trei: 1) intrarea în NATO (2004); 2) aderarea la UE (2007); 3) perspectiva aderării la spaţiul Schengen (proiect nefinalizat). De fiecare dată când a fost atins un obiectiv de interes naţional a urmat o perioadă conflictuală între protagoniştii vieţii politice româneşti. Această caracteristică a politicii după comunism confirmă teza sociologului John Higley şi a colaboratorilor săi conform căreia, doar elitele politice consensuale (Consensually United Elites) fac posibilă funcţionarea unei democraţii consolidate. În România după 1990, puterea a fost exercitată de elite politice dezbinate (Disunited Elites) care au condus la o democraţie semi-consolidată. Per ansamblu, elitele politice autohtone par încremenite în proiectul unei tranziţii fără sfârşit, incapabile să propună şi să managerieze un proiect de ţară post-aderare a României la UE. Cu toţii dorim o (altfel de) schimbare, dar rămânem „nici aşa, nici altminteri”, după cum ar fi spus nenea Iancu.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spinoasa problemă a jucătorului U21

Nicolae GRECU

Spinoasa problemă a jucătorului U21

FRF trebuie să schimbe urgent modificarea de acum doi ani pentru a se evita situaţiile tragicomice din Liga I

Filmuletul zilei

opinii

Despre smerenia necesară a celor care ne cer votul

Eugen MUNTEANU

Despre smerenia necesară a celor care ne cer votul

Suntem în campanie electorală. Ni se solicită, cu aparentă deferenţă, votul! Pe cei care ne cer votul îi invit la mai multă decenţă, sau chiar la oarecare smerenie, adică umilinţă.

Ale lui Dumnezeu şi ale Cezarului

pr. Constantin STURZU

Ale lui Dumnezeu şi ale Cezarului

Ne întrebăm adesea: până în ce punct suntem datori să facem ascultare? Limitele ascultării de orice fel de autoritate, bisericească sau lumească, sunt păcatul şi apostazia (lepădarea de credinţă). Este extrem de important să avem aceste repere mai ales astăzi, când suntem chemaţi să evităm două extreme. 

Vocea de înger

Alex VASILIU

Vocea de înger

Ar fi interesant de cercetat destinele unor muzicieni marcate de cel mai sensibil, mai dificil, mai înşelător, mai frumos instrument - vocea. Un instrument ce nu îţi promite întotdeauna succesul imediat, pe viaţă, chiar dacă ai talent uriaş, exersezi în fiecare zi cât este nevoie şi norocul e de partea ta în clipa/ clipele esenţiale. Un instrument prevăzut încă din faza „proiectării” cu senzorul ce dezvăluie exact configuraţia psihică, arhitectura umană a interpretului. Elena Moşuc este un caz plin de învăţăminte.

pulspulspuls

Tractoristul dipotatului Moş Vilă

Tractoristul dipotatului Moş Vilă

Băbăeţi băă, oare de unde a scos dârvarul ăsta deştept Grămadă (zis şi Moş Vilă), încă dipotat de Iaşi vreo două-trei luni în trupa marinerului, tot felul de specimene ciudate de pus pe liste, că-ţi vine să-ţi pui mâinile-n cap, nu alta, când vezi atâta tupeu ghiolbănesc şi nesimţire crasă? 

Caricatura zilei

Afiș

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.