Cele două asociaţii au criticat, într-un comunicat dat publicităţii, că nu au fost organizate "adunări generale ale instanţelor sau parchetelor pentru dezbaterea necesităţii unor astfel de modificări legislative, în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii nici nu dispune de iniţiativă legislativă".

În plus, cele două asociaţii au deplâns caracterul "secret" al propunerilor trimise de şefa CSM, în condiţiile în care acestea nu au fost publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, lucru care este "inadmisibil într-o societate democratică".

Asociaţiile au ţinut să precizeze că nu sunt de acord cu acel tip de modificări legislative care "ar fi de natură să pună în discuţie integritatea magistraţilor, percepută astăzi drept unul dintre principalele elemente de asigurare a încrederii cetăţenilor în sistemul de justiţie".

Nu în ultimul rând, asociaţiile au mai punctat că, în condiţiile în care "justiţia stă la baza statului de drept, şi acceptarea valorilor şi a principiilor acestuia presupune încredere din partea populaţiei", CSM are datoria de a "contribui, prin măsuri ferme, la creşterea încrederii publice în modul în care funcţionează justiţia din România, la redarea prestigiului acestei activităţi, nicidecum să propună soluţii prin care modul în care şi-a dobândit averea o persoană salariată din bani publici şi familia sa să rămână în obscuritate".

Redăm în continuare textul integral al comunicatului:

Conform informaţiilor publicate în presă, confirmate de un comunicat emis de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, la data de 01.10.2019, începând cu data de 9 mai 2019, CSM ar fi ”iniţiat o lucrare având acest obiect, finalizată la data de 3 iulie 2019, în cadrul Comisiei nr.1-comună Legislaţie şi cooperare interinstituţională, după o amplă consultare a tuturor instanţelor şi parchetelor”.

Precizăm că suntem total străini de o atare ”amplă consultare”, membrii asociaţiilor noastre neprimind o astfel de solicitare, nefiind organizate adunări generale ale instanţelor sau parchetelor pentru dezbaterea necesităţii unor astfel de modificări legislative, în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii nici nu dispune de iniţiativă legislativă.

Potrivit art. 51 din Legea nr. 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară, adunările generale ale judecătorilor (şi similar şi cele ale procurorilor): ”c) dezbat probleme de drept; d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii; e) formulează puncte de vedere la solicitarea Plenului sau, după caz, a secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii;”

Prin urmare, singurul cadru în care a fi putut fi realizată cu deplină legitimitate ”ampla consultare” a magistraţilor era prin adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, fapt care a lipsit cu desăvârşire în perioada de referinţă mai-iulie 2019. Posibilele puncte de vedere emise de unii preşedinţi de instanţe (curţi de apel şi tribunale) nu reprezintă o probă a unei consultări ample a sistemului judiciar, ci opinii individuale.

În plus, remarcăm caracterul ”secret” al acestor propuneri trimise de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, nepublicate pe site-ul instituţiei, fapt care este inadmisibil într-o societate democratică, de esenţa acesteia fiind asigurarea transparenţei decizionale în raport cu magistraţii (judecători şi procurori) şi societatea civilă. De altfel, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, în baza Legii nr.544/2001, comunicarea acestor informaţii publice, tocmai în ideea de a le pune la dispoziţia publicului larg.

Totodată, dezaprobăm modificări legislative care ar fi de natură să pună în discuţie integritatea magistraţilor, percepută astăzi drept unul dintre principalele elemente de asigurare a încrederii cetăţenilor în sistemul de justiţie, de tipul publicării declaraţiilor de avere şi de interese pentru un termen limitat de 3 ani, limitării posibilităţii Agenţiei Naţionale pentru Integritate de a verifica un funcţionar privind averea dobândită doar pentru trei ani anteriori sesizării, într-un termen limită de 45 de zile, ori anonimizării venitului soţului sau soţiei celui care depune declaraţia de avere, dacă este vorba de venituri realizate din avocatură. De asemenea, este de neînţeles, într-un stat de drept, o dispoziţie care ar restrânge evaluarea ANI asupra averii soţului/soţiei celui care depune declaraţia de avere în situaţia în care nu s-a optat pentru regimul matrimonial al separaţiei de bunuri şi, după caz, asupra averii copiilor aflaţi în întreţinere.

Justiţia stă la baza statului de drept, iar acceptarea valorilor şi a principiilor acestuia presupune încredere din partea populaţiei. Garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii are datoria de a contribui, prin măsuri ferme, la creşterea încrederii publice în modul în care funcţionează justiţia din România, la redarea prestigiului acestei activităţi, nicidecum să propună soluţii prin care modul în care şi-a dobândit averea o persoană salariată din bani publici şi familia sa să rămână în obscuritate.

În consecinţă, solicităm Consiliului Superior să publice neîntârziat aceste propuneri şi materialele care au stat la baza emiterii lor, iar preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii să îşi prezinte imediat demisia din funcţia deţinută.