Consiliul Fiscal vede un deficit bugetar mai mare decât cel calculat de Guvern
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 07.03.2021

Consiliul Fiscal vede un deficit bugetar mai mare decât cel calculat de Guvern

GALERIE
deficit
  • deficit
- +

Consiliul Fiscal anticipează că deficitul bugetar pe anul curent va ajunge la 7,3% - 7,45% din PIB, însă în situaţia unei contracţii mai severe a activităţii economice, indicele ar putea depăşi 10% din PIB. Agenţia Moody's crede că deficitul României va fi de 7,7% anul acesta. Previziunea Guvernului pentru deficitul bugetar din acest an, anunţată la rectificarea bugetară, este de 6,7% din PIB.

"Rectificarea bugetară survine în condiţiile anunţării de către Guvern a unor circumstanţe extraordinare determinate de pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2. Consiliul Fiscal validează manifestarea acestor circumstanţe extraordinare şi consideră că situaţia curentă reclamă realizarea unei rectificări bugetare care, pe de o parte, să sprijine lupta contra pandemiei şi, pe de altă parte, să atenueze impactul economic şi social al acesteia (...) Din judecarea datelor disponibile, Consiliul Fiscal consideră că scenariul macroeconomic fundamentat de Guvern, care este construit pe un declin al PIB real cu 1,9%, este foarte optimist (...) În baza cadrului macroeconomic asumat de Guvern, Consiliul Fiscal evaluează deficitul bugetar al anului curent la circa 7,3% - 7,45% din PIB, faţă de cel prognozat de Guvern de 6,7% din PIB. În condiţiile celor două scenarii suplimentare considerate, nivelul probabil al deficitului bugetar se situează între 8,1% - 8,9% din PIB considerând o contracţie de 4% - 6% a PIB real, ajungând până la 9,9% - 10,4% din PIB în situaţia unei contracţii mai severe a activităţii economice, de 8% - 9% în termeni reali", susţine Consiliul Fiscal, potrivit Agerpres.

În viziunea specialiştilor în fiscalitate şi pornind de la analizele Institutului Naţional de Statistică (INS) privind impactul economic al pandemiei, de la referinţa istorică a crizei economice anterioare ce a debutat în anul 2008 şi de la alte date disponibile, "este prudent şi necesar să fie avute în vedere încă două scenarii macroeconomice pentru anul curent: unul fundamentat pe o contracţie a PIB real plasată în intervalul 4% - 6%, şi un scenariu ce prevede o contracţie mai severă a PIB, de 8% - 9%".

"Nivelurile înalte ale deficitelor bugetare exercită o presiune mare asupra posibilităţii de finanţare în contextul în care accesul la resurse pe pieţele externe devine din ce în ce mai problematic - mai ales pentru economiile emergente. Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, necesarul de finanţare al României se majorează de la circa 8,6% din PIB în anul 2019, la niveluri cuprinse între 11% şi 14,3% din PIB în funcţie de scenariile considerate în 2020, respectiv între 119,5 miliarde lei şi 144,3 miliarde lei. Deşi regulile fiscale au fost suspendate temporar în UE, acoperirea unui asemenea necesar de finanţare comportă provocări foarte mari pentru România, ce derivă din capacitatea limitată de absorbţie de datorie a pieţei interne, incertitudini cu privire la disponibilitatea finanţării pe pieţele externe, costul finanţării, nivelul scăzut şi posibila deteriorare a ratingului suveran ş.a", se menţionează în analiza Consiliului Fiscal.

Potrivit sursei citate, programe de sprijinire a economiei ce implică un efort bugetar trebuie să fie condiţionate de existenţa surselor de finanţare şi de nepericlitarea revenirii la sustenabilitatea finanţelor publice pe termen mediu.

"Trebuie subliniat că accesul la finanţare (în vederea finanţării fluide a deficitului bugetar şi a refinanţării datoriei publice care ajunge la scadenţă) este determinant pentru posibilităţile de acţiune în domeniul politicii fiscal-bugetare. În acest context, comunicarea din timp a planurilor de politică fiscal-bugetară care să indice, în special pentru pieţe, o traiectorie sustenabilă pe termen mediu a poziţiei finanţelor publice este esenţială pentru parcurgerea acestei perioade extraordinar de dificile (...) este necesară o abordare care permite acţiunea stabilizatorilor automaţi şi măsuri fiscal-bugetare pentru a atenua impactul sever al contracţiei economice, concomitent cu anunţarea cât mai repede a unui plan credibil de consolidare fiscal-bugetară începând cu anul 2021. Consolidarea bugetară în anii ce vin cere creşterea veniturilor bugetare provenind din economia internă", notează instituţia. Consiliul Fiscal atrage, din nou, atenţia că menţinerea calendarului actual de aplicare a legii pensiilor ar face cvasi-imposibilă o reducere a deficitului bugetar în anul 2021 faţă de nivelul din anul curent, în condiţiile în care acesta este periculos de înalt.

"Revenirea la o traiectorie sustenabilă a poziţiei finanţelor publice, mai cu seamă având în vedere consecinţele economice ale pandemiei, reclamă o asumare publică neîntârziată a reconsiderării calendarului de aplicare a noii legi a pensiilor. Magnitudinea foarte mare a necesarului de finanţare a României impune luarea în considerare a tuturor posibilităţilor de acces la resurse financiare. Toate evaluările privind viitorul trebuie să aibă în vedere impactul pozitiv extraordinar pe care un antidot, mai cu seamă un vaccin, îl va genera. Acţiunea unui vaccin va termina ciclul epidemiologic schimbând radical, în sens pozitiv, psihologia oamenilor, sentimentul şi încrederea pe pieţe şi în economie. Factorul vaccin, cu ruptura extraordinară pe care o va provoca, nu trebuie să ne facă să subestimăm remanenţa unor efecte nefaste, a unor sechele, schimbări structurale ce vor influenţa dinamici viitoare. Economiile post-pandemie nu vor fi similare, sub multe aspecte, celor ante-pandemie", apreciază Consiliul Fiscal.

Instituţia evidenţiază faptul că ultimul raport al Comisiei Europene (CE) privind sustenabilitatea datoriei publice pe anul 2019, plasează riscul aferent datoriei publice a României la o valoare "înaltă" (cu excepţia celei pe termen scurt) - în înrăutăţire de la un nivel "mediu" în cadrul raportului pe anul 2018. Totodată, în Raport se arată, că în lipsa unor măsuri de corecţie, datoria publică a României ar ajunge la 62,3% din PIB în 2025, şi la circa 91,2% din PIB în 2030, iar aceste cifre privesc situaţia anterioară izbucnirii pandemiei şi încorporează majorarea pensiilor potrivit calendarului actual.Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a transmis Consiliului, în data de 15 aprilie 2020, proiectul de rectificare a Bugetului general consolidat pe anul 2020, Nota de fundamentare şi proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe acest an, Nota de fundamentare şi proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, solicitând, în acest context, opinia Consiliului Fiscal cu privire la acestea.

Conform Consiliului Fiscal, ulterior, în ziua de 17 aprilie 2020, cele două Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului (OUG), nr. 50 şi 51 - aferente rectificării bugetului de stat şi respectiv a celui de asigurări sociale de stat, au apărut în Monitorul Oficial al României nr. 322 şi respectiv 323. Guvernul a adoptat, în data de 17 aprilie, Ordonanţa de Urgenţă privind rectificarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor de stat pentru anul 2020, luând în considerare noile date economice ca urmare a crizei provocate de epidemia cu coronavirus, a anunţat şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă.

În acest sens, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a primit 8,1 miliarde de lei la rectificarea bugetară, iar Ministerul Sănătăţii aproximativ 3,8 miliarde de lei. Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, afirma, în aceeaşi zi, că deficitul bugetului general consolidat pentru acest an urcă la 6,7% din PIB la prima rectificare bugetară din 2020, în condiţiile în care măsurile adoptate pentru stimularea economiei reprezintă 3% din PIB. Potrivit acestuia, pe cash deficitul se majorează cu 31,9 miliarde de lei. Oficialul a anunţat, de asemenea, că estimările Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză indică o contracţie a economiei de 1,9% în acest an şi un PIB nominal în scădere la 1.082 miliarde de lei. 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Proiectele, iluzii în fotbalul ieşean

Nicolae GRECU

Proiectele, iluzii în fotbalul ieşean

Atunci, când Politehnica va fi un club puternic, când Copoul va fi un punct de atracţie pentru fotbaliştii din toată Moldova, atunci ne putem gândim şi la antrenorul necesar pentru a râvni la performanţă

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)

Eugen MUNTEANU

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)

În foiletonul de faţă autorul evidenţiază rolul pe care l‑a jucat proiectul MLD la trezirea printre tinerii cercetători a interesului pentru studiile biblico-filologice.

Hirotonie de Episcop: Preasfinţitul Nichifor Botoşăneanul

pr. Constantin STURZU

Hirotonie de Episcop: Preasfinţitul Nichifor Botoşăneanul

Mâine va fi hirotonit noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, Nichifor Botoşăneanul, ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa sa din 25 februarie 2021. Acest post de Episcop-vicar era vacant după ce, anul trecut, Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul a fost ales şi întronizat Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Vorbim, aşadar, despre un eveniment rar, un moment istoric. În Catedrala Mitropolitană din Iaşi, precedenta hirotonie de episcop săvârşită a fost tocmai cea a Preasfinţitului Calinic Botoşăneanul, în urmă cu 30 de ani, pe 25 martie 1991.

Ce înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Ce înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I)

Azi vă voi familiariza cu câteva dintre ideile şi teoriile unui om de ştiinţă, eseist, filozof şi fost trader, unul dintre cei mai cunoscuţi şi urmăriţi specialişti în înţelegerea probabilităţii, incertitudinii şi riscului. Fie că vorbim de lebădă neagră, (anti)fragilitate, sisteme complexe, stresor, şoc, criză, instabilitate, volatilitate sau predictibilitate, aceste noţiuni sunt extrem de criticate de către multe gulere scrobite ale orgolioşilor scientişti.

pulspulspuls

Suferinţele discrete ale madamei

Suferinţele discrete ale madamei

Una mai molcuţă, de uichend, pe azi, dacă tot e sâmbătă şi e aşa frig afară. Şi ce ar putea fi mai moale şi mai pufos decât opera lirică, stimaţi telespectatori, şi mai ales graniţa penală a acesteia cu politichia mâloasă de Bahlui? 

Caricatura zilei

De citit

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.