anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Consiliul migraţiei

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Protecţia frontierelor Uniunii nu poate fi separată de menţinerea dreptului statelor-membre de a decide, în măsura în care le este permis de tratatele internaţionale, în ce condiţii se pot stabili cetăţenii străini pe teritoriul lor.

Consiliul European de la sfârşitul săptămânii trecute ar fi trebuit să abordeze un front larg în eforturile de relansare a cooperării între statele-membre ale blocului comunitar. Nu s-a întâmplat aşa, dar trebuie remarcat consensul dificil şi nervos înregistrat, până la urmă, în chestiunea controlului migraţiei. Celelalte teme importante, inclusiv eforturile de consolidare a zonei euro, vor face obiectul negocierilor de vară, în speranţa că la următorul summit se va putea discuta într-o atmosferă mai destinsă.

Acordul pe tema controlului migraţiei a dat satisfacţie Italiei şi celorlalte state din prima linie a fluxului trans-mediteraneean sud-nord, cel mai important traseu al migraţiei clandestine. Recunoscându-se că este vorba de o problemă europeană, s-a ajuns la soluţia creării unor „centre controlate“ pe teritoriul Uniunii, cu finanţare comunitară - aşadar, atenuând presiunile de acest tip asupra guvernelor amintite mai sus. Cine poate dovedi că are nevoie de protecţie internaţională ar dobândi statutul de refugiat, iar ceilalţi ar fi repatriaţi fără a mai putea accesa mecanismele legale din ţara respectivă. Funcţionarea centrelor s-ar baza pe acordul autorităţilor naţionale respective, fără a se recurge la controversatul mecanism al cotelor obligatorii de relocare. În plus, UE îşi exprimă intenţia de a crea asemenea facilităţi pe teritoriul unor state terţe (Libia, poate şi alte ţări nord-africane), unde să fie debarcate persoanele salvate în cadrul operaţiunilor specifice din Mediterana.

Există şi alte componente ale măsurilor de control al fenomenului migrator, cum ar fi derularea acordului cu Turcia (bani contra închiderii rutelor estice, peste Marea Egee) sau mult-întârziata întărire a Frontex, agenţia însărcinată cu protecţia frontierelor şi paza de coastă. Apoi, aşa cum a dovedit-o controversa din cadrul guvernului german, există încă o mare preocupare faţă de migraţia secundară - circulaţia în interiorul graniţelor Schengen a migranţilor înregistraţi prima dată într-un alt stat (cei mai mulţi, în Grecia şi Italia). Completând soluţia europeană cu una naţională, doamna Angela Merkel poate menţine, deocamdată, coeziunea propriului guvern: crearea la graniţa austriacă a unor centre menite să supravegheze şi să ordoneze migraţia secundară înseamnă, de fapt, interzicerea circulaţiei acestui tip de migranţi, până la primirea statutului de refugiat (în caz contrar, va urma deportarea). Cum asemenea îngrijorări se fac simţite şi în alte capitale din nordul continentului - ţări care nu se află în „prima linie“ - n-ar trebui să fim surprinşi dacă soluţia germană va fi aplicată şi de alte guverne.

Dincolo de satisfacţia unui acord imperfect şi, probabil, greu de pus în aplicare, rămâne observaţia că statele-membre nu vor fi prea curând capabile să negocieze un nou cadru privind azilul, ceea ce le trimite înapoi la atât de criticatul mecanism Dublin - aproape prăbuşit în 2015, sub presiunea fluxului migrator. De asemenea, nu se ştie dacă va putea fi definitiv înlăturat riscul ca un stat sau altul să decidă unilateral instituirea controalelor la frontieră, ceea ce va împiedica, pe termen scurt, însănătoşirea cadrului Schengen pentru libera circulaţie.

Mai semnificativă pare a fi ralierea tăcută a statelor-membre la un principiu intens trâmbiţat, în ultimii ani, de formaţiunile dreptei dure. Protecţia frontierelor Uniunii nu poate fi separată de menţinerea dreptului statelor-membre de a decide, în măsura în care le este permis de tratatele internaţionale, în ce condiţii se pot stabili cetăţenii străini pe teritoriul lor. Îmbrăţişată de majoritatea europenilor, ea nu contravine principiului umanitar al primirii celui persecutat sau confruntat cu riscuri existenţiale. Dacă vor reuşi să armonizeze aceste două imperative, conducătorii europeni vor avea şansa de a combate pe fond mesajul extremei drepte. Sigur că, din păcate, mult mai probabilă este cantonarea în limbajul tehnicist-instituţionalist, care nu ar face decât să întărească acuzaţiile de aroganţă şi lipsă de empatie cu omul obişnuit. Dar, deocamdată, merită salutat succesul limitat obţinut la Bruxelles într-un dosar absolut esenţial. Ultimii trei ani ne-au arătat că integrarea europeană nu se poate face punând doar întrebările care ne plac.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Cosmin PAȘCA

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

Filmuletul zilei

opinii

Interogaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Interogaţii

Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

Efectul F

Nicolae TURTUREANU

Efectul F

...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Alin ANDRIEȘ

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

pulspulspuls

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

Caricatura zilei

Pe roți

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.