Consultații fantomă, bani reali: rețeaua care a devalizat CJAS Iași a scăpat nepedepsită

Ping-pong cu dosarul

În primăvara lui 2012, Serviciul de investigare a fraudelor din cadrul CJAS constata că patru firme cu care instituția avea contract solicitaseră și obținuseră decontări ilegale pentru servicii medicale neefectuate, dar raportate fictiv ca fiind prestate. Pe 26 aprilie 2014, la Parchetul de pe lângă Tribunal a fost deschis un dosar penal pe această temă. A trecut un an până ce procurorii au stabilit că problema îi depășea, valoarea prejudiciului fiind prea mare. Dosarul a fost împachetat, legat cu fundă și trimis DNA. După încă un an, și procurorii DNA au conchis că speța nu e de ei. În fond, era vorba doar de înșelăciune, fals în înscrisuri și uz de fals, comise de un grup infracțional organizat. În martie 2014, dosarul pleca spre Parchetul de pe lângă Judecătorie. De aici, înapoi la Parchetul de pe lângă Tribunal. În februarie 2015, procurorii acestuia și-au mai declinat o dată competența. Era vorba de un grup infracțional organizat, deci cei mai pricepuți să ancheteze așa ceva erau procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Acces direct la baza de date

În cele din urmă, în iulie 2019, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe un angajat al CJAS, Lucian Nedelciuc, doi administrator ai unor clinici medicale, Marawan Arafat și Abu Lauz Essam, dar și pe medicul Gheorghe Nedelciuc, șef de secție la Institutul de Psihiatrie „Socola”, tatăl primului inculpat. În atenția procurorilor a intrat și un cabinet medical individual, cel al lui Bogdan Mucenica. Conform anchetatorilor, în perioada 2010-2011 inculpații făcuseră parte dintr-o rețea care deconta bani de la CJAS pentru consultații fictive, prejudiciul total adus Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate ridicându-se la 4 milioane lei. Metoda de lucru era aproape infailibilă. Lucian Nedelciuc avea acces la baza de date a asiguraților sistemului de sănătate. El furniza datele personale necesare pentru completarea biletelor de trimitere și a celorlalte acte necesare decontării unor servicii medicale, procurorii considerându-l „un fel de cal troian în interiorul CJAS”. Concret, un cetățean oarecare era trimis „pe hârtie” de medicul său de familie la consult la o clinică medicală, iar acolo i se făceau diverse investigații, fără să aibă idee de aceasta. Pe numele său se făcea apoi decontarea serviciilor chipurile prestate, păgubită fiind CJAS, iar beneficiare, patru firme de profil.

Cazul unui reporter al „Ziarului de Iași”

Un reporter al „Ziarului de Iași” și-a verificat propriul CNP, constatând că și el „beneficiase” de servicii medicale decontate de CJAS, fără să fi știut.

De dosarul penal s-a ales în curând praful. Rechizitoriul întocmit de procurori nu a apucat să fie dezbătut de judecători. A petrecut doi ani în camera preliminară, pentru analiza legalității și temeiniciei probelor strânse de procurori. În septembrie 2021, Tribunalul a dispus restituirea dosarului la procurori, pentru clarificarea acuzațiilor și a prejudiciului imputat fiecărui inculpat. În octombrie 2022, s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, iar emoțiile inculpaților au luat parțial sfârșit. Chiar dacă li s-ar fi demonstrate vinovăția, ei nu mai puteau fi condamnați.

Prescripția răspunderii penale nu înlătură însă răspunderea civilă, iar gaura din bugetul CJAS exista în continuare și trebuia umplută. Conform Codului Civil, „instanța civilă nu este legată de dispozițiile legii penale și nici de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce privește existența prejudiciului ori a vinovăției autorului faptei ilicite”. Lucian Nedelciuc, Gheorghe Nedelciuc, Marawan Arafat și Abu Lauz Essam au fost chemați din nou în judecată, de data aceasta pentru a plăti în solidar 9,8 milioane lei. Suma reprezenta contravaloarea facturilor emise în perioada 2010-2012 de către clinicile medicale incriminate și decontate de CJAS, la care se adăugau dobânzile legale și penalitățile de întârziere. Prejudiciul inițial de patru milioane lei se dublase. Separat, lui Bogdan Mucenica i se imputau aproape 15.000 lei.

Pârâții au cerut cu toții respingerea pretențiilor CJAS

De cealaltă parte, pârâții au cerut cu toții respingerea pretențiilor CJAS. Gheorghe Nedelcu a arătat că nu avusese niciun contract cu CJAS privind furnizarea de servicii medicale și nici nu fusese asociat ori administrator la vreuna dintre societățile medicale reclamate de CJAS. Nu avea deci cum să fi încasat necuvenit vreo sumă de bani. Lucian Nedelcu a afirmat că, atâta vreme cât rechizitoriul fusese restituit de instanță procurorilor, mențiunile din acesta nu aveau vreo valoare probatorie. În plus, CJAS nu făcea altceva decât să ceară restituirea întregii sume decontate celor patru clinici pe parcursul a doi ani. Or, nu toți banii fuseseră furați. CJAS trebuia să clarifice cât decontase pe servicii neefectuate și cât plătise pentru servicii care fuseseră acordate pacienților. De asemenea, decontările fuseseră făcute către patru clinici medicale, nu către persoane fizice. Banii ar fi trebuit imputați societăților comerciale. Din cele patru, trei fuseseră radiate în 2016, singura care mai funcționa fiind Moldo Medica SRL. Aceasta era însă problema CJAS, nu a pârâților. Argumente asemănătoare au prezentat și Abu Lauz Essam și Marawan Arafat, ultimul invocând și prescripția dreptului CJAS la acțiunea civilă.

La rându-i, Mucenica a arătat că fusese audiat, cu ani în urmă, ca suspect pentru o presupusă faptă de înșelăciune și i se imputaseră 14.724 lei, fără a se arăta pentru ce perioadă fusese calculată această sumă și ce reprezenta concret. El fusese cooptat să lucreze la două dintre clinici, alături de alți medici, iar în rechizitoriu se reținuse că lui și altora le fuseseră contrafăcute parafele și semnăturile. În iulie 2019, procurorii dispuseseră clasarea cauzei cu privire la persoana sa. Și chiar dacă i s-ar fi putut găsi vreo vină, termenul de prescripție al acțiunii civile de trei ani se împlinise deja din iulie 2022.

Societățile comerciale, nu persoanele fizice

Magistrații Tribunalului au fost de acord cu Mucenica, apreciind că termenul de prescripție a dreptului la acțiune a CJAS era deja împlinit la data la care instituția îl chemase în judecată. Prin urmare, medicului nu i se mai puteau imputa cei 14.724 lei.

Cu totul altfel stăteau lucrurile în privința celorlalți pârâți, cărora li se imputau 9,8 milioane lei. În cazul lor, nu se putea problema prescripției dreptului la acțiune. Apăreau însă alte probleme. Rapoartele de control și tabelele centralizatoare de calcul prezentate în instanță de CJAS făceau ample referiri la societățile comerciale care încasaseră banii, dar nu și la pârâți, ca persoane fizice. Or, nu se putea pune semnul egalității între firme și pârâți. „Reclamanta era datoare să facă în faţa instanţei civile dovada întrunirii în persoana fiecărui pârât a condiţiilor necesare pentru antrenarea răspunderii lor civile delictuale, cerinţe neîndeplinite în speţă, reclamanta rezumându-se la a pune semnul egalităţii între societăţile comerciale şi pârâţii chemaţi în judecată şi la a ataşa cauzei un rechizitoriu cu privire la care instanţa penală nu s-a considerat regulat sesizată şi o ordonanţă de clasare în cuprinsul căreia organul de urmărire penală nu a realizat o analiză solidă a condițiilor de tragere la răspundere penală”, au arătat judecătorii.

CJAS trebuie să achite bani, nu să primească

Aceștia au arătat că procurorii eșuaseră în a demonstra existența unui grup infracțional organizat, dispunând clasarea cauzei pentru această acuzație. Cu atât mai greu putea fi cerută astfel răspunderea solidară a pârâților, ca grup, pentru cele 9,8 milioane lei. Ea ar fi fost justificată dacă toate firmele care beneficiaseră ilegal de banii CJAS în perioada 2010-2012 ar fi fost desființate între timp. Or, nu era cazul. „Opţiunea reclamantei de a chema în judecată pârâţii persoană fizică este cu atât mai surprinzătoare cu cât societatea SC Moldo Medica SRL nu era radiată la data emiterii rechizitoriului şi cu cât aceasta este una dintre cele patru societăţi în conturile cărora reclamanta pretinde că au intrat sumele decontate în mod fictiv”, au subliniat magistrații.

Tribunalul a respins acțiunea civilă formulată de CJAS. În loc să recupereze 9,8 milioane lei, instituția va trebui să achite 8.500 de lei, reprezentând onorariile avocaților părților adverse. Hotărârea Tribunalului a fost contestată de CJAS. Ultima șansă de recuperare a banilor se va juca în fața Curții de Apel.

Publicitate și alte recomandări video