Consumul cultural: Iaşi versus Cluj Napoca
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Consumul cultural: Iaşi versus Cluj Napoca

GALERIE
cosmin pasca
  • cosmin pasca
- +

Dincolo de calitatea şi amploarea evenimentelor culturale, de infrastructura şi resursele puse la dispoziţie, dincolo chiar de conceptul de proiect, Iaşul trebuie să (re)descopere mai întâi reţeta entuziasmului.

Fundaţia Axis a prezentat săptămâna trecută un barometru privind consumul cultural al ieşenilor. La o evaluare superficială, concluziile studiului împing spre depresie: ieşenii nu citesc, nu merg la teatru, nu călătoresc, dar sunt convinşi că oraşul lor merită titlul de Capitală Culturală Europeană. În lipsa unor cercetări similare realizate în oraşele "concurente", am avea tentaţia să vedem numai partea goală a paharului şi să ne lăsam cuprinşi de fatalism. Doar că, la o căutare mai aprofundată pe internet, vom găsi un studiu asemănător realizat de IRES la Cluj Napoca, în mai 2013 (n-or fi dat iama clujenii în teatre şi biblioteci fix în 2014). Barometrul ardelenilor este structurat la fel, pe alocuri cu întrebări şi variante de răspuns identice. În orice caz, poate fi uşor propus ca material comparativ.

Să le luăm pe îndelete. La întrebarea "Cât de des aţi citit o carte în ultimele 12 luni", doar 38% dintre ieşeni au dat răspunsul îngrijorător (1 - 2 ori pe an/ niciodată), spre deosebire 41% dintre clujeni. Avantaj, noi. Circa 23% dintre ieşeni spun că au fost la un spectacol de operă în ultimul an, faţă de 25% dintre clujeni. Avantaj, ei. Ieşenii au mers în număr semnificativ mai mare la teatru ( 48% - cel puţin o dată în ultimul an), comparativ cu ardelenii (39%), chiar dacă ultimii se bucură de o "scenă" mai ofertantă. Avantaj şi noi, şi ei. Clujenii ajung mai rar prin baruri, cluburi şi restaurante, se plimbă cam la fel de des prin mall-uri, dar merg mai des la biserică. Pe lumea asta, avantaj, noi. Procentele sunt asemănătoare atunci când vorbim despre călătorii în afara oraşului, cu un plus pentru Cluj Napoca în cazul excursiilor frecvente. Un ieşean din trei spune că a fost la bibliotecă în ultimul an, faţă de un clujean din patru. Avataj, tot noi. La capitolul gusturi muzicale, nu se observă diferenţe semnificative, muzica uşoară/ pop şi muzica populară dominând topul preferinţelor în ambele oraşe. Totuşi, clujenii apreciază în mai mare măsură muzica simfonică şi opera (13%, faţă de 6,5%), în timp ce ieşenii, oarecum paradoxal dacă ţinem cont de oferta de festivaluri, sunt mai apropiaţi de jazz/ blues (4,4%, faţă de 1%).

Cifrele din dreptul consumului de televiziune, internet, presă scrisă şi radio sunt asemănătoare, cu variaţii de multe ori în zona marjelor de eroare. Sunt suficiente răspunsuri care dau senzaţia că studiile au fost realizate în aceeaşi urbe, la câteva luni distanţă, nu în două oraşe despărţite de Carpaţi.

Dacă cele două cercetări sociologice s-ar fi rezumat exclusiv la consumul cultural, Iaşul ar fi putut fi declarat câştigător, fie şi la puncte. Există însă un capitol, evidenţiat mai bine în barometrul IRES, dar conturat suficient şi în studiul Axis, la care "rivalii" de pe Someş ne sunt clar superiori. Mai exact, la categoria încredere în forţele proprii şi implicare civică. Spre exemplu, 88% dintre clujeni cred sau sunt convinşi că oraşul lor va deveni Capitală Culturală Europeană în 2021, spre deosebire de 66% din ieşeni. Întrebaţi dacă merită acest statut, procentul în Cluj-Napoca urcă la 91%, în Iaşi coboară la 61%. Mai mult, circa 70% dintre clujeni se declară dispuşi să se implice activ pentru ca oraşul lor să obţină titlul. Studiul Axis nu a măsurat potenţialul de implicare a ieşenilor în cadrul competiţiei, dar oferă un procent relevant: 73% dintre ieşeni nu au participat la nici o activitate de voluntariat în ultimul an. Diferenţa dintre oraşe devine şi mai clară la întrebarea privind donaţia de 2% din impozitul datorat statului către ONG-uri. Întrebările sunt formulate uşor diferit, dar aflăm că 61% dintre clujeni spun că au donat cel puţin o dată, în timp ce doar 30% dintre ieşeni spun că donează procentul în cauză. Nu în ultimul rând, 61% dintre clujeni afirmă că şi-ar dori să participe mai mult la activităţi culturale, spre deosebire de numai 48% dintre ieşeni. 

Dincolo de calitatea şi amploarea evenimentelor culturale, de infrastructura şi resursele puse la dispoziţie, dincolo chiar de conceptul de proiect, Iaşul trebuie să (re)descopere mai întâi reţeta entuziasmului. Acea plăcere a competiţiei de dragul competiţiei care uneşte o comunitate în jurul unui ţel comun şi trezeşte pofta de implicare pentru cetate. Cel mai trist ar fi să pierdem competiţia nu pentru că nu ne-am făcut lecţiile, ci pentru că ceilalţi, oricare ar fi ei, "şi-au dorit mai mult victoria". 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine vrea să fie slugă cu 12.000 pe lună în Iaşi

Cosmin PAȘCA

Cine vrea să fie slugă cu 12.000 pe lună în Iaşi

Pentru USRPLUS, funcţia de viceprimar nu ar trebui să însemne o miză dacă partidul îşi va asuma, aşa cum a promis, rolul de filtru decizional în CL. Din contră, promovarea unui om de-a dreapta primarului va echivala în ochii ieşenilor cu o suspiciune rezonabilă de non-combat, indiferent care va fi realitatea votului în CL.

Filmuletul zilei

opinii

Griji

Codrin Liviu CUȚITARU

Griji

„Nu mă pot opri din acţiune. Chiar şi atunci când, fizic, mă prăbuşesc, ca acum bunăoară, rămân în mişcare şi hălăduiesc fără ţintă, întrucât creierul meu îşi menţine fierberea în oala sub presiune a grijilor celor mai absurde... Am fost dintotdeauna o natură agitată, probabil şi din cauza unei oarecari predestinări.”

Mozart, miracolul umanităţii (265 de ani de la nașterea maestrului)

Bogdan ILIESCU

Mozart, miracolul umanităţii (265 de ani de la nașterea maestrului)

„In Bach, Beethoven and Wagner we admire principally the depth and energy of the human mind; in Mozart, the divine instinct.”/ „La Bach, Beethoven şi Wagner admirăm în principal profunzimea şi energia minţii umane; la Mozart, instinctul divin.” (Edvard Grieg)

Moroii comunismului

Florin CÎNTIC

Moroii comunismului

Mai mulţi prieteni de dreapta mi-au reproşat discret textul tăios despre Donald Trump spunându-mi că, astfel, dau apă la moară neomarxismului agresiv al stângii americane şi europene. Deşi resping cocoloşirea fostului preşedinte sub acest motiv fals şi inadecvat, m-am gândit totuşi să reiau un text publicat aici în urmă cu şapte ani în care deconstruiam „nostalghia” după nazismul roşu.

pulspulspuls

De ce îl trage aţa înspre partidoi pe Chirica, plus alte socoteli

De ce îl trage aţa înspre partidoi pe Chirica, plus alte socoteli

Pentru că începuserăm ieri să vorbim, şi n-am mai apucat să intrăm în chestiune, de aranjamentele pe care le pregăteşte premarele pentru a justifica negocierile cu PSD în a pune un vice de la acest partid, şi asta zice-se pentru a putea satisface în continuare camarila băieţilor de la cumătrie care nu mai are răbdare să stea şi să aştepte cu PUZ-urile gata tocmite, haideţi să vă oferim pe azi câteva ghidaje din teren, ca să nu mai dea unii cu oiştea-n gard pe tema asta, cum am văzut deja pe ici, pe colo! 

Caricatura zilei

Dosarul Skoda

Editia PDF

Bancul zilei

In Antarctica s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura de pe glob: -93,2 grade ...prin urmare va propunem sa ne reami (...)

Parteneri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.