În plasa Justiţiei cade doar mica plevuşcă a traficanţilor de ţigări, în timp ce rechinii par să ştie să se strecoare prin ochiurile năvodului. Unul dintre rarele cazuri de contrabandă de ţigări pe picior mare, în care sunt vizaţi organizatori importanţi de transporturi peste Prut, inclusiv oficiali basarabeni, trece de la o instanţă la alta de 5 ani.

Tribunalul a dat sentinţe drastice, cel considerat de procurori ca fiind capul reţelei primind pedeapsa maximă prevăzută de lege. Curtea de Apel a întors însă dosarul, trimiţându-l spre rejudecare. A trecut de atunci aproape un an şi jumătate, iar procesul nu pare să se apropie de final.

Cititi si: Dosarul care i-a speriat pe magistraţii ieşeni: s-au recuzat pe bandă rulantă. Până la urmă, l-au pasat la Paşcani

După un an de zile, abia s-a ajuns la pronunţarea asupra unei cereri de schimbare a încadrării juridice, solicitată de unul dintre inculpaţi. La următorul termen, s-a acordat o nouă amânare, pentru ca avocatul din oficiu al principalului inculpat să-şi poată pregăti apărarea. Dezbaterile pe fond ar putea avea loc abia pe 23 martie.

Rechizitoriul întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunal în cazul unui moldovean, Veaceslav Niştiriuc, şi a trei ieşeni, Paul Pleşca, Iulian Stegaru şi Ovidiu Beşleagă, pare desprins din scenariul unui film cu mafioţi.

Pe 1 mai 2014, şeful Sectorului de Poliţie de Frontieră Ţuţora, Constantin Păşniceanu, a fost sunat de omologul său basarabean care i-a propus o întâlnire pe graniţă. Astfel de întâlniri sunt frecvente, poliţiştii schimbând deseori informaţii în cadrul colaborării transfrontaliere.

Cititi si: Contrabandiştii de ţigări de la Piaţa Nicolina, filaţi mai multe luni

La întâlnire, moldoveanul i-a cerut mai întâi comisarului-şef român să-i permită unui fost ofiţer de grăniceri moldovean, ieşit la pensie, să vină la pescuit pe Prut, deşi în România era prohibiţie. Apoi, moldoveanul s-a plâns că, deşi e şef de doi ani, nu se descurcă cu banii, povestindu-i românului ce bani frumoşi se pot obţine din contrabanda cu ţigări.

La următoarea întâlnire, în noiembrie, moldoveanul a fost mai explicit, propunând o afacere concretă. Românul urma să asigure un traseu sigur pentru ţigări de la frontieră până în Tomeşti, garantând că transportatorii nu vor fi opriţi de vreo patrulă.

Cititi si: Prins pe stradă cu sute de pachete de ţigări de contrabandă asupa sa

"Comisionul" putea să urce până la 5.000 de euro pe transport, în funcţie de cantitatea de ţigări ajunsă la destinaţie. Românul ar fi avut posibilitea să câştige câte 100 de euro pentru fiecare minut "de lucru".

Atunci au fost stabilite şi detaliile primului transport. Ce nu ştia însă basarabeanul a fost că poliţistul român îşi informase superiorii imediat după prima discuţie.

2.500 de euro şpagă pentru un transport de probă

Primul transport, "de probă", a avut loc în decembrie, fiind pregătit minuţios. Pe 2 decembrie, Păşniceanu a primit un telefon mobil despre care i s-a spus că nu poate fi interceptat. Tot atunci a fost stabilit în detaliu şi traseul pe care avea să-l urmeze transportul.

Moldoveanul şi-a asigurat omologul român că nu vor fi introduse în ţară decât ţigări. După o săptămână, Beşleagă şi Pleşca au efectuat recunoaşterea traseului. Nu au mers însă exact pe drumul stabilit, urmarea fiind că au fost opriţi de o patrulă a poliţiei de frontieră. Basarabenii au recunoscut că a fost greşeala lor, aşa că afacerea a mers mai departe.

S-a convenit ca transportul să aibă loc în seara zilei de 17 decembrie. Un om de încredere al lui Păşniceanu urma să fie de faţă pentru a număra cutiile de ţigări transportate în vederea calculării exacte a comisionului cuvenit.

S-a stabilit în clar şi maşina cu care ţigările urmau să fie transportate, astfel încât Păşniceanu să ştie exact pe cine trebuie să protejeze. Aducerea ţigărilor pe malul românesc avea să fie făcută de Niştiriuc, iar marfa să fie preluată de Pleşca.

În seara stabilită, la malul românesc al Prutului a acostat o barcă pneumatică. Din ea au fost descărcate 10 colete învelite într-o folie neagră. Acestea au fost încărcate într-un Hyundai şi duse spre Tomeşti. După finalizarea transportului, Niştiriuc l-a sunat pe Pleşca, spunându-i să ardă coletele.

Basarabenii îşi luaseră măsuri de precauţie, pentru a fi siguri că nu li se întinde o cursă. Cutiile nu conţineau decât lucernă. Totuşi, moldovenii au considerat că partenerul român şi-a făcut treaba, aşa că au hotărât să achite comisionul ca pentru un transport real.

L-au sunat pe Păşniceanu, pentru a-i livra 2.500 de euro într-o cutie poştală închiriată. Au renunţat însă la această variantă, pentru că ar fi trebuit să-şi dea numele reale. Până la urmă, banii au fost daţi direct, într-un plic.

5.800 de euro plătiţi la mall

Pentru a-şi recupera banii daţi cu ocazia unui transport fals, era însă nevoie şi de un transport real. Acesta a fost stabilit pentru data de 28 decembrie, după acelaşi scenariu, fără ca contrabandiştii să ştie că avea să fie supravegheat discret de procurori.

A fost schimbată însă maşina, în locul automobilului Hyundai fiind aleasă o autoutilitară Mercedes Sprinter, cu o capacitate mult mai mare. În locul unei bărci pneumatice, au fost folosite două, legate între ele ca o plută. În Mercedes au fost încărcate 45 de colete, care au fust duse în Tomeşti.

Contrabandiştii au remarcat totuşi prezenţa în zonă şi a unor persoane necunoscute, aşa că au renunţat să mai descarce marfa, lăsând maşina într-un garaj. Comisionul de 5.800 de euro a fost totuşi plătit poliţistului român pe 31 decembrie, în Iulius Mall.

În zilele următoare, contrabandiştii au căutat metode pentru a scăpa de marfa adusă, sesizând faptul că zona este monitorizată. Pe măsură ce trecea timpul, nervozitatea lui Niştiriuc creştea.

L-a acuzat pe Pleşca că nu a fost în stare să mute marfa şi a trebuit să apeleze la alte persoane, ceea ce i-a deteriorat relaţiile cu prietenii săi din Chişinău. Apoi, şase colete lipseau, Pleşca fiind bănuit că le-ar fi sustras.

De fapt, fuseseră transportate în garajul unui cunoscut al traficanţilor. La percheziţie, aveau să fie găsite 17.170 de pachete de ţigări, din cele 66.500 de pachete trecute peste Prut. Prejudiciul adus bugetului de stat de contrabandişti a fost estimat la 800.000 de lei.

Apelul a dărâmat sentinţa de la Tribunal

Prin rechizitoriul finalizat pe 21 martie 2016, Niştiriuc a fost acuzat de dare de mită, instigare la trecerea frauduloasă a frontierei de stat şi contrabandă. Pleşca a fost acuzat de dare de mită, contrabandă şi conducerea unui autovehicul cu număr fals, Stegaru, de complicitate la contrabandă şi conducerea unui autovehicul cu număr fals, iar Beşleagă, de complicitate la contrabandă.

La dosarul trimis în instanţă a fost ataşată şi o sentinţă emisă de Curtea de Apel Bălţi, prin care Veaceslav Niştiriuc fusese condamnat la 3 ani cu suspendare pentru contrabandă cu ţigări în proporţii deosebit de mari, faptă comisă în intervalul aprilie-mai 2014.

Luând în considerare rechizitoriul şi declaraţiile făcute în instanţă de Păşniceanu, de un colaborator cu identitate atribuită B.N. şi de un martor, magistraţii Tribunalului i-au condamnat pe Niştiriuc la 7 ani de închisoare, pe Pleşca la 6 ani şi 4 luni de închisoare, pe Stegaru la 3 ani, 6 luni şi 20 de zile de închisoare, iar pe Beşleagă la 3 ani şi 4 luni de închisoare.

Apelul înaintat de aceştia avea să schimbe însă radical datele problemei. Magistraţii Curţii de Apel au apreciat că de fapt soluţia adoptată de judecătorii de la Tribunal nu a fost motivată, instanţa rezumându-se la o redare aproape integrală a rechizitoriului.

"Hotărârea atacată nu conţine vreun element de raţionament juridic apt să conducă la concluzia examinării efective a cauzei. Prima instanţă s-a rezumat la a face o prezentare a probelor administrate în cursul urmăririi penale, indicate în rechizitoriu, pe care le-a apreciat temeinice, din perspectiva existenţei unei coroborări integrale a acestora, fără a face însă efectiv o analiză în fapt şi în drept şi a arăta considerentele din care să rezulte modul în care a apreciat că se impune adoptată soluţia pronunţată în cauză", au apreciat magistraţii Curţii de Apel.

Apărarea a cerut chiar achitarea

În apel, apărătorii lui Niştiriuc şi Pleşca ceruseră achitarea, invocând faptul că procurorii nu au arătat cum ar fi ajuns banii de la Niştiriuc la Pleşca şi nici nu s-a demonstrat că banii ar fi provenit de la Niştiriuc.

Procurorii nu ar fi demonstrat nici că ţigările proveneau de la basarabean. Niciuna dintre persoanele care au trecut efectiv Prutul cu ţigările nu a fost identificată.

"Reproducând actul de sesizare, inclusiv cu greşelile gramaticale şi de tehnoredactare («căi va da un telefon», «întţmpla», «malul românesc a Prutului», «bărci în acre au fost puse coletele» etc.) instanţa de fond a dispus condamnarea inculpaţilor pentru infracţiunile deduse judecăţii, fără a face o analiză proprie a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, fapt ce evidenţiază lipsa de motivare a sentinţei apelate şi, implicit, a elementelor necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc de către instanţa de apel", au precizat judecătorii.

În aprilie 2019, Curtea de Apel a decis desfiinţarea în totalitate a sentinţei date de Tribunal şi a trimis cauza înapoi la acesta, spre rejudecare. De atunci, o judecătoare s-a abţinut de la a participa la dezbateri şi au urmat câteva amânări.

Pe de altă parte, a fost respinsă cererea apărătorilor de anulare a probelor obţinute prin interceptările telefonice, ca şi cererea lui Pleşca de a fi judecat pentru tentativă, nu pentru dare de mită.

În sarcina lui Niştiriuc şi Pleşca au fost reţinute câte două fapte de contrabandă, nu una singură, iar Stegaru şi Beşleagă vor fi judecaţi pentru câte două fapte de complicitate la contrabandă. Un nou termen a fost stabilit pentru ziua de 23 martie.