Contre „sol-aer” între asociațiile pro-autostradă pe tema Monorail Iași. După A7 și A8 temele pentru dezbateri sunt monorail, masterplan ZMI și regionalizare. Opinii total diferite

Studiul monorail-ului, pentru care a fost semnat un contract zilele trecute, urmează să stabilească ce traseu ar avea un asemenea mijloc de transport, care încă nu e clar dacă va fi un tramvai care va circula pe șine construite la înălțime sau o garnitură suspendată de această cale de rulare construită pe piloni.

Prefezabilitate inclusiv pentru tipul de vagon

„Că va fi monorail, un tramvai suspendat sau orice altă soluție, vom vedea la finalul acestui studiu. S-a impus să se facă și o astfel de analiză, ca să vedem care este cea mai rentabilă variantă. Dacă este tramvai suspendat, înseamnă că vom putea folosi actuala cale de rulare acolo unde se traversează zona centrală, zona istorică a Iașului, unde nu putem să ridicăm linia și să obturăm vizibilitatea clădirilor istorice. În rest, în intersecții – cum e Podu-Roș – se poate traversa pe deasupra, astfel încât nu va fi blocat de traficul de la sol”, a subliniat Irinel Bucur, unul dintre membrii fondatori ai asociației, la momentul semnării contractului cu firma care va realiza studiul de prefazabilitate.

Asociația „Hai Că Se Poate!” s-a angajat să realizeze acest studiu cu fonduri pe care speră să le adune din donații. Costul se ridică la 214 mii de euro și, așa cum spunea Cătălin Urtoi, membru fondator al asociației, încă e departe de obținerea întregii sume necesare.

MVA are deja concluziile studiului HCSP

Ca niciodată, o asociație „rivală” pro-autostradă a sărit în ajutorul celor de la „Hai Că Se Poate!”. O analiză care vrea să anticipeze concluziile studiului de prefezabilitate atrage atenția asupra faptului că monoraiul „nu este, prin definiție, o soluție greșită”, ci mai degrabă una costisitoare, cu o tehnologie care face operatorul dependent de producătorul ales.

Cei de la „Moldova Vrea Autostradă” au publicat o analiză a propunerii lansate de HCSP, care s-ar putea constitui într-un subcapitol al viitorului studiu de prefezabilitate. Analiza arată că în multe orașe mari din lume asemenea proiecte au fost construite, apoi abandonate – uneori chiar înainte de inaugurare. Analiza remarcă și ea centrul Iașului care nu poate fi străbătut de o asemenea linie, însă găsește puncte slabe și pe cursul Bahluiului, unde s-ar contura unul dintre traseele propuse. Mai mult, fondurile externe pentru asemenea investiții lipsesc din programele de finanțare europeană, ceea ce ar face și mai dificilă construirea unei asemenea linii în Iași.

În concluzii, MVA declară că „susține orice dezbatere publică serioasă privind soluțiile de mobilitate urbană și metropolitană la Iași, cu condiția ca aceasta să fie ancorată în date reale și în expertiză tehnică dovedită”. „În condițiile actuale, proiectul «Monorail Iași» prezintă la acest moment dificultăți majore de fundamentare necesară pentru a fi considerat fezabil”, arată cei de la MVA, care solicită în schimb autorităților locale „să continue investițiile cu finanțare accesibilă și impact demonstrabil: tramvai extins, tren metropolitan, benzi dedicate transportului public și noduri de intermodalitate Park & Ride. Acestea sunt prevăzute în Masterplanul Metropolitan de Transport Iași elaborat de Banca Mondială, în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Iași și în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană Iași. Doar că, până acum, nu s-a făcut nimic în acest sens.

Un proiect lăsat deoparte pentru analiza absolut necesară a monoraiului

Pe de altă parte, MVA are și ea un proiect propriu, pe marginea căruia însă nu s-a exprimat nicio altă asociație civică. Adrian Covăsnianu, unul dintre cei mai activi membri ai MVA, pledează pentru un masterplan al întregii zone metropolitane. El dă exemplul zonelor Oradea și Cluj-Napoca, unde sunt deja mai multe investiții în infrastructura de transport, în amenajarea de spații publice, cu regenerarea zonelor centrale și extinderea ulterioară a transportului public. „Constatăm de ani de zile că Zona Metropolitană Iași se dezvoltă urbanistic într-o manieră (cam) organică, fără o viziune de ansamblu și fără un sistem de transport bazat pe ierarhie, tipologie și context. Lucrurile nu mai pot trena, pentru că blocajul este iminent”, subliniază Adrian Covăsnianu.

Pentru moment însă Iașul este preocupat de repararea unor vechi pasaje, Alexandru cel Bun și Socola, și de lărgirea la patru benzi a uneia dintre cele mai aglomerate ieșiri din oraș, cea spre Lunca Cetățuii-Miroslava.

Regionalizarea rămâne la urmă

În fine, o altă asociație civică a inclus în demersurile sale, pe lângă subiectul autostrăzilor A7 și A8, o temă de asemenea importantă: regionalizarea și reorganizarea comunelor. Campaniile în acest sens ale Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei au inclus publicarea unui volum care propune câteva abordări ale acestei „revoluții” care întârzie: „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”.

Publicitate și alte recomandări video