Anul trecut, controlul fiscal, cu ambele sale componente – DGAF și Inspecția fiscală, aveau să aducă la bugetul statului cca. 2,84 mld. lei, ca diferențe de impozite/taxe, amenzi, confiscări, penalități/majorări de întârziere etc. Pentru că prejudiciile fiscale constatate, preponderant aferente sesizărilor penale, presupun un regim extrem de greoi privind recuperarea lor, deși sunt relativ mari (ex. 783,2 mil. lei în anul 2023), nu le aducem în discuție aici. Nu putem spune că 2,84 mld. lei reprezintă mult sau puțin, dar oricum această cifră s-a situat sub nivelul anului 2022, când suma în discuție a fost de 2,95 mld. lei. Dacă ne gândim la vremuri ceva mai normale, de exemplu, în anul pre-pandemic 2019, inspectorii aveau să se laude cu realizări de 5,23 mld. lei (exclusiv prejudiciile), obținute pe aceeași linie.

Citiți aici integral Ziarul de Business nr. 10

Oricum, optimizări/evaziune fiscală există în toate timpurile. Dar în perioade de manifestare simultană a unor multiple crize – zise și suprapuse: pandemică, energetică, geopolitică etc. -, evaziunea și frauda fiscală vin să agraveze și mai mult starea de lucruri. Încă de pe când se proiecta legea bugetului pe anul curent știam că măsurile Executivului adoptate în 2023 nu vor avea în anul 2024 un impact cu mult peste 1% din PIB. Dezideratul ne(mai)depășirii pragului de 3% – fie și peste 2-3 ani – presupune intervenții suplimentare.

Ideală ar fi corecția deficitului pe partea de venituri, însă încasările fiscale se mențin încă foarte scăzute (aprox. 27% din PIB, în timp ce nivelul mediu din UE depășește 40% din PIB). Pe acest fundal, Consiliul fiscal, observând și că  „evaziunea fiscală și evitarea plații taxelor și impozitelor sunt aproape instituționalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% față de media din UE de cca. 5%”, atrăgea atenția că această măsură (corecția deficitului pe partea de venituri) „este alternativă de bun-simț, logică.” (https://www.consiliulfiscal.ro/Opinie_CF_buget_2024_f.pdf). Evident, asta nu înseamnă că resursele bugetare nu trebuie să fie cheltuite mai eficient. Dar, până una-alta, nu prea pare că tendințele sunt către acolo.

Deficitul bugetar a ajuns deja la 3,43% din PIB pentru primele cinci luni (2024) (https://www.profit.ro/), în contextul în care construcția bugetului anului 2024 viza „o țintă de deficit bugetar cash de 5,0% din PIB, reprezentând o diminuare cu 0,94 pp din PIB, față de nivelul estimat de MF pentru anul 2023 (5,94% din PIB). Nivelul corespunzător al țintei de deficit bugetar ESA 2010 pentru anul 2024 este de 4,9% din PIB, reducerea proiectată a deficitului cash în anul 2024 dorindu-se să aibă loc prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,92 pp din PIB, în timp ce cheltuielile bugetare ar urma să se diminueze marginal cu 0,02 pp din PIB”. Așa cum stau astăzi lucrurile, lipsa unei ajustări credibile prin măsuri transparente, menite să corecteze problemele actualului cadru fiscal (cum ar fi regresivitatea și evaziunea fiscală semnificativă, cauzate atât de o legislație defectuoasă, cât și de „o arhitectură instituțională ineficientă”), ar putea determina evoluții economice haotice. Din acest motiv, controlul fiscal devine din ce în ce mai important.

În activitatea sa de colectare a veniturilor din perioada ianuarie-mai 2024, ANAF a înregistrat un impact fiscal de 1,24 mld. lei prin controalele întreprinse (MF, Comunicat de presă, https://mfinante.gov.ro/presa-comunicate-de-presa/). Pentru a spori conformarea la declarare a contribuabililor, ANAF a implementat două tipuri de acțiuni de control fiscal, desfășurate de la distanță: (1) Emiterea Notificării de conformare. Respectivul document este transmis de către inspectori contribuabililor/plătitorilor care urmează să fie selectați pentru inspecție fiscală, informându-i despre riscurile fiscale identificate.

Scopul urmărit este ca aceștia să își reanalizeze situația fiscală și să își îndeplinească obligațiile fiscale sau să clarifice riscurile notificate; (2) Efectuarea de verificări documentare. Acestea constau în analiza situației fiscale a contribuabilului pe baza documentelor din dosarul fiscal și a altor informații și documente relevante obținute de la terți sau deținute de organul fiscal. Poate ar trebui reamintit aici că toți contribuabilii cu risc fiscal ridicat sunt supuși unor acțiuni specifice de control fiscal, precum inspecția fiscală, care se aplică celor care, în urma Notificării de conformare, nu corectează și nu clarifică riscurile fiscale notificate, și controlul antifraudă, care îi vizează pe cei ce prezintă indicii de evaziune fiscală.

În primele cinci luni ale anului curent, ANAF a emis 8240 notificări de conformare, vizând riscuri fiscale estimate la 3,08 mld. lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 202% față de aceeași perioadă din 2023, când au fost transmise 2724 notificări pentru riscuri de 238,14 mil. lei. În aceeași perioadă, au fost efectuate 11150 verificări documentare, stabilindu-se sume suplimentare de 329,09 mil. lei, marcând o creștere de circa 10% comparativ cu perioada similară din 2023, când au avut loc 10186 verificări, stabilind sume de 313,62 mil. lei. Numărul inspecțiilor fiscale realizate a fost de 9393, cu sume suplimentare stabilite de 1,29 mld. lei, în creștere cu aproximativ 10% față de aceeași perioadă din 2023, când s-au efectuat 8608 inspecții, rezultând sume suplimentare de 927,71 mil. lei.

În ceea ce privește controalele antifraudă, pentru un număr similar de peste 11000 de controale, implicațiile fiscale au crescut de la 986,52 mil. lei la 1,25 mld. lei (o creștere de 26%), iar sancțiunile contravenționale (amenzi și confiscări) au crescut de la 65 mil. lei la 171 mil. lei, reprezentând o creștere de 163%. Nu putem să nu observăm unele măsuri incipiente ce indică o schimbare în gestionarea riscului fiscal. Procesul de digitalizare inițiat de MF/ANAF începe să dea roade: doar în luna mai 2024 au fost comunicate aproximativ 1000 de notificări de conformare, referitoare la neconcordanțe privind TVA raportat prin sistemul RO e-Factura și sistemul RO e-Case de marcat electronice, comparativ cu Declarația 300.

De asemenea, organele de control antifraudă fiscală au emis zeci de notificări punctuale pentru date eronate înregistrate în aplicația RO e-Transport și 1000 de notificări către contribuabilii obligați să depună Formularul 395. La jumătatea exercițiului bugetar din 2024, modulele antifraudă nu sunt încă pe deplin funcționale. Cu toate acestea, în luna mai, ANAF a raportat o creștere semnificativă de peste 10% a veniturilor bugetare brute.

Evident, devine tot mai necesară intensificarea și eficientizarea unor activități de control fiscal în legătură cu (https://www.cdep.ro/pdfs/buget/2023/raport/Raport%20buget%202023.pdf):

(1) Importurile subdeclarate. Este imperativă intervenția inspectorilor în timp real pe lanțurile interne de tranzacționare, deoarece importatorii folosesc „verigi intermediare cu comportament fiscal volatil” pentru a disimula tranzacțiile reale și a evita plata datoriilor de natură fiscală.

(2) Operațiunile comerciale online. Aici, frecvent diverși subiecți „eludează legislația prin neînregistrarea, nedeclararea și evitarea plății obligațiilor fiscale aferente tranzacțiilor online”, ceea ce necesită o atenție sporită și măsuri de control riguroase.

În plus, inspecția fiscală trebuie să acorde o atenție deosebită contribuabililor cu risc fiscal legat de prețurile de transfer, care „mută” profituri semnificative către alte jurisdicții fiscale, afectând masiv impozitul pe profit. Totodată, este esențial să fie monitorizați și contribuabilii organizați ca entități non-profit, dar care desfășoară activități economice fără a declara impozitul pe profit și TVA.

În aceeași măsură, persoanele fizice care desfășoară activități independente și înregistrează o marjă a venitului scăzută în comparație cu venitul brut declarat necesită priviri la fel de atente. Aceste cazuri au adesea un impact semnificativ asupra impozitului pe venit, contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate și a contribuțiilor sociale de stat.

 

Publicitate și alte recomandări video