anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 11.07.2020

Controverse de politică externă (I)

GALERIE
Lucian Dirdala
  • Lucian Dirdala
- +

Rândurile de mai jos îşi propun să abordeze punctual şi fără pretenţia de a argumenta în profunzime câteva dintre aceste teme.

În ultima vreme s-au intensificat controversele pe teme de politică externă, securitate naţională şi integrare europeană între principalii actori de pe scena politică românească. Divergenţele între cele două ramuri ale puterii executive, Preşedintele României şi Guvernul, au ieşit cel mai mult în evidenţă, dar există şi alte surse de îngrijorare. Rândurile de mai jos îşi propun să abordeze punctual şi fără pretenţia de a argumenta în profunzime câteva dintre aceste teme.

1. România s-a integrat în NATO şi Uniunea Europeană într-o perioadă în care relaţia transatlantică suferise deja o lovitură serioasă - divergenţele pe marginea intervenţiei în Irak. Nu avem dreptul să ne prefacem surprinşi că acum s-a intrat într-o nouă etapă de tensiune.

2. Statele Unite sunt protectorul regiunii noastre, al integrităţii teritoriale şi al suveranităţii României. Noţiunea de parteneriat strategic este una politicoasă, dar care nu reflectă corect realitatea. Interesele Bucureştiului nu contează prea mult în elaborarea politicii externe şi de securitate americane, şi nici nu ar fi de aşteptat să conteze.

3. Alianţa Nord-Atlantică se află în criză de mai mult de un deceniu, indiferent de asigurările pe care ni le dau liderii politici, pentru că nu mai există o viziune unanim împărtăşită asupra ameninţărilor şi a căilor de răspuns, nici în rândul elitelor politice, nici la nivelul opiniei publice.

4. Coeziunea NATO nu are cum să nu fie afectată de integrarea europeană, chiar şi în absenţa unei dezvoltări convingătoare a profilului UE în materie de politică externă şi de securitate. Dacă acesta se va întări, fie şi într-o formulă limitată la nucleul UE, provocările la adresa Alianţei ar deveni şi mai acute.

5. Problemele cu care se confruntă procesul de integrare europeană, după eşecul Tratatului Constituţional, sunt legate de dificultatea creării unei forme politice care să gestioneze adecvat - şi cât de cât acceptabil pentru toţi partenerii - hegemonia economică a Germaniei. Ieşirea Regatului Unit va facilita, probabil, găsirea unei soluţii acceptabile într-un viitor rezonabil.  

6. Lipsită de coeziunea politică ce i-ar permite să joace un rol mai semnificativ pe arena mondială, Uniunea Europeană şi-a dezvoltat un stil propriu, neconvenţional. Apelurile la valori universale asumate de elitele UE se armonizează frecvent cu priorităţile coaliţiilor transnaţionale de interese economice cu influenţă la Bruxelles, în rândul cărora un rol central îl joacă exportatorii din ramurile avansate ale industriei germane.

7. Obligaţia de conformare la reperele politicii externe şi de securitate a Uniunii a transformat semnificativ politica externă a ţărilor recent integrate, mai ales în ceea ce priveşte arenele neafectate de presiunea unor grupuri interne. Din acest punct de vedere, conformarea rămâne o soluţie comodă, chiar dacă se traduce printr-un declin al capacităţii de politică externă a statului respectiv. Există şi excepţii, dar România nu se numără printre ele.

8. În situaţiile de coliziune directă între linia americană şi cea susţinută de motorul franco-german, decidenţii de la Bucureşti au, de regulă, un spaţiu de manevră rezonabil. Nefiind presaţi de o societate civilă care să-şi afirme şi să încerce să impună valori şi stiluri în politica externă, factorii decizionali pot acţiona în funcţie de interesele momentului.

9. Conformarea la linia UE nu este de natură să aducă recompense imediate, aşa cum s-ar putea întâmpla, uneori, dacă se suţine poziţia americană. Solidarizarea cu partenerii este considerată normală în arena politicii externe, nu poate fi utilizată pentru obţinerea unor beneficii colaterale în alte arene. 

10. În lipsa unui ataşament real al populaţiei faţă de un anumit model al integrării europene şi speculând resentimentele publice provocate de marginalizarea României în procesul de construcţie europeană, autorităţile de la Bucureşti pot spera că gesturile de frondă la adresa UE aduc, uneori, beneficii politice. Mai ales în condiţiile în care partidele semnificative integrează (ca alegători, poate şi ca membri) şi segmentele electorale mai eurosceptice, asemenea poziţii pot fi adesea atractive. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Binele propriu şi răul altora

Nicolae GRECU

Binele propriu şi răul altora

La fel ca predecesoarea sa de acum 46 de ani, Politehnica actuală nu vrea degringolada unei glorii de altădată, ci propria-i salvare.

Filmuletul zilei

opinii

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Eugen MUNTEANU

Berlin, Normannenstraße, 15 ianuarie 1990 (II)

Autorul continuă relatarea, începută în episodul trecut, a unui eveniment istoric unic, la care a avut şansa să participe, ca martor: luarea cu asalt, de către manifestanţi, a sediului central al Securităţii din fosta Germanie comunistă (RDG).

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

pr. Constantin STURZU

Atunci pustnicul a luat binecuvântare de la proxenet

Poate un creştin, în lume fiind, să ajungă la măsura sfinţeniei? Desigur, nimic nu-l împiedică. Mărturie ne sunt sinaxarele şi nu numai. Dar cineva care trăieşte în păcate grele poate săvârşi fapte comparabile cu cele ale unui pustnic care trăieşte în rugăciune şi în asceză aspră? Greu de închipuit aşa ceva. 

Nostalgii

Alexandru CĂLINESCU

Nostalgii

Toată zona - cartierul se numeşte La Goutte d Or - e de altfel multietnică. E aglomeraţie şi pe trotuare, şi pe stradă. Când ajung la Barbès autobuzele se târâie, se produc ambuteiaje îngrozitoare, rişti - dacă mergi la Gara de Nord - să pierzi trenul. Întreg cartierul rămâne o enclavă, musulmană şi africană, în plin Paris. O enclavă care avea, în Tati, un punct de reper...

pulspulspuls

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Cum s-a votat la partidoi, în spatele uşii încuiate!

Pentru că ieri am rămas restanţi în ce priveşte votul din forul de conducere al filialei în privinţa desemnării noului candidat la premărie, în persoana madamei cu Camelii, haideţi să vă amărâm olecuţă sâmbăta de dimineaţă cu chestiuni sălcii ale politichiei. 

Caricatura zilei

Probleme între frați

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.