Dr. Cătălina Ionescu, medic pediatru, Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului de Copii „Sf. Maria“ Iaşi: „Statusul imunitar al organismului, se referă la sistemul de apărare atât de la nivelul căilor respiratorii, cât şi cel general (de la nivelul întregului organism). Copilul se naşte cu o imunitate transmisă de la mamă şi care se menţine în primele 4 - 6 luni. Ulterior, îşi perfecţionează propria imunitate, atât prin imunizarea aşa zis fiziologică, cât şi prin contactul cu diverse microorganisme şi/sau prin vaccinări. În mod normal, un copil cu status imunitar nematurizat prezintă 6 - 7 infecţii respiratorii într-un an. Însă, o parte dintre copii pot să prezinte chiar şi 12 infecţii respiratorii pe an, în special cei care intră pentru prima dată în colectivitate. Aceştia vin în contact cu un mediu nou la care trebuie să se adapteze. Acest lucru este demonstrat şi de faptul că prelungirea timpului petrecut în colectivitate conduce la rărirea acestor situaţii.

Nu frigul este vinovat

Mediul este, de asemenea, un factor ce favorizează acţiunea şi respectiv reacţia organismului la microorganisme. În anotimpul rece, factorii de mediu - alimentaţia, variaţiile termice şi umiditatea au influenţa asupra statusului de apărare al organismului. Infecţiile respiratorii sunt extrem de contagioase, transmiterea fiind pe cale aeriană, de aceea răspândirea, mai ales în colectivităţile de copii (grădiniţe, creşe) este crescută. Modificările bruşte de temperatură, umiditatea favorizează infecţiile respiratorii. Întrucât răspândirea virusurilor şi a bacteriilor care determină afecţiuni respiratorii este pe cale aerogenă (strănut , tuse) în anotimpul rece incidenţa acestor afecţiuni este mai mare. Vinovată nu e atât temperatura scăzută, ci în principal faptul că în această perioadă stăm în spaţii închise, mai puţin aerisite. Astfel, se favorizează prin contactul mai strâns dintre persoane răspândirea acestor microbi. Aşa încât organismul încearcă să lupte cu diverşi microbi până la un moment, când capacitatea de apărare este depăşită şi apare boala. De asemenea, variaţia mare a virusurilor (peste 200 de tipuri) reprezintă un alt element care influenţează repetarea răcelilor.

„Cum a răcit copilul dacă nu a ieşit din casă?“

Ţinând cont de cele menţionate mai sus, copii prezintă repetate afecţiuni respiratorii. Pe de o parte statusul lor imunitar nu este complet maturizat. Apoi, trebuie avut în vedere şi contactul dintre copii - ei nu ştiu să se protejeze de factori externi (de exemplu strănutul altui copil). La acestea se adaugă tabieturile alimentare cu refuzul multor copii de a mânca legume şi fructe, aparând carenta de vitamine care favorizează aceste răceli repetate. De asemenea, copilul pune mâna pe diverse obiecte, pe jos, iar unele virusuri pot rezista perioade îndelungate pe aceste obiecte. Uneori părinţii sunt nedumeriţi şi întreabă: „Cum a răcit copilul dacă nu a ieşit din casă?“. Adulţii pot fi purtători sănătoşi ai acestor virusuri şi-i transmit prin contact direct (sărutatul copiilor) sau indirect (prin diverse obiecte). Până la un punct aceste infecţii respiratorii sunt normale, în sensul că simptomele organismului reprezintă un mod de reacţie la factori externi. Fiecare infecţie declanşează în corp o reacţie imunitară cu producerea de anticorpi, ceea ce îl va proteja de o infecţie asemănătoare în viitor (imunitatea naturală fiind de lungă durată). Dacă un adult poate să răcească de 4 ori pe an, un copil poate prezenta în mod obişnuit 6-7 sau chiar până la 12 afecţiuni respiratorii într-un singur an. în contextul a tot ceea ce am spus anterior, acest număr este practic justificat şi nu prezintă un factor de alarmare.

După răceală: când poate reveni micuţul în colectivitate?

Perioada de contagiozitate este de 5 - 7 zile, de aceea este de preferat să ţinem copilul acasă minim o săptămână. Pe de o parte, pentru a nu transmite boala şi altor copii, pe de alta pentru a permite un climat care să-i asigure însănătoşirea. Evoluţia spre vindecare a unei afecţiuni respiratorii este de 7 - 10 zile, urmată de o perioadă de convalescenţă care poate dura de la una până la trei săptămâni. În perioada de convalescenţă copilul trebuie protejat pe cât posibil, întrucât este încă vulnerabil pentru alte infecţii. Din acest motiv, trebuie respectate măsurile profilactice şi evitate, atunci când se poate, zonele aglomerate, inclusiv colectivităţile şcolare.“

Otitele - complicaţiile frecvente ale virozelor respiratorii

Cavitatea nazală comunică cu urechea printr-un conduct numit trompa lui Eustachio. Această comunicare face legătura dintre aerul extern şi cel din urechea internă, realizând o presiune egală. La copil acestă trompă are un unghi de deschidere mai largă şi este mai scurt. În timpul unei răceli pe lângă inflamaţia mucoasei nasului şi gâtului se poate realiza şi o inflamaţie a orificiului de deschidere al acestei trompe, mergând până la închiderea acestui orificiu cu consecinţa unei presiuni negative în ureche. În evoluţie este posibilă şi o secreţie accentuată de mucus la nivelul acestui conduct cu consecinţa apariţia unei otite seroase. Dacă lucrurile evoluează se poate ajunge la otita supurată prin suprainfectarea acelui lichid de secreţie. Plecând de la aceste generalităţi este important pentru a evita apariţia otitelor să se realizeze o decongestionare corespunzătoare a nasului: să se curăţe nasul cu ser fiziologic şi să fie suflat sau aspirat cu pompiţa ori aspiratorul nazal, să se utilizeze antiinflamatoare, iar copii mici să fie alimentaţi în poziţie semişezândă, de 45 grade cel puţin.

Învăţaţi să curăţaţi corect nasul copilului

Într-o răceală avem de fapt o inflamaţie a mucoasei nazale, ceea ce determină simptomele de nas înfundat, precum şi secreţiile nazale abundente. În acest caz, mucoasa nasului trebuie umidifiată, curăţată pentru a ameliora fenomenele locale. Acest lucru se poate realiza cu ser fiziologic călduţ (serul fiziologic rece determină vasoconstricţie). Serul fiziologic călduţ se administrează astfel: 1-2 picături în fiecare nară, de 5- 6 ori pe zi. Serul fiziologic poate fi înlocuit cu apa de mare, care se administrează doar de 3- 4 ori/zi. Soluţiile de apă de mare sunt de fapt soluţii fiziologice cu conţinut crescut în săruri minerale. În cazul în care există şi secreţii nazale, după umidifierea cu ser fiziologic, se aspiră secreţiile nazale cu pompiţa, aspirator nazal sau batista bebeluşului. Această aspirare de secreţii se va realiza de 3 ori/zi. Doar dacă se impune, în mod excepţional, aspirarea se poate face de mai multe ori pe zi. Dacă se insistă prea mult, există riscul să lezăm prin aspiraţii repetate mucoasa nazală. În cazul copiilor mai mari, după administrarea de ser fiziologic, aceştia trebuie să-şi sufle nasul corect: întâi o nară şi apoi cealaltă nară. De preferat, curăţarea nasului se va realiza cu 15-20 de minute înainte de masă. Un nas obstruat (n.r. - înfundat) nu permite o respiraţie normală, determină dificultăţi alimentare, alterarea gustului şi mirosului. De asemenea, curăţarea nasului nu se realizează după masă, întrucât copilul se agită, plânge, poate să verse şi să aspire conţinutul gastric în căile respiratorii. Atenţie: soluţiile nazale de tip „Olynth“ au rolul de decongestionant al mucoasei nazale, de a reduce edemul şi inflamaţia mucoasei, rezultatele fiind foarte bune, dar au şi unele efecte secundare. Nu trebuie administrate mai mult de 3 ori/zi şi nu mai mult de 5 zile, întrucât dau iritaţii ale mucoasei, dependenţă şi uneori, prin efectele secundare prezentate, avem ca rezultat tocmai ceea ce încercam să tratăm“.

Când este cazul să ducem copilul la spital?

Manifestările sunt diverse, în funcţie de localizarea infecţiei, iar semnele de gravitate care ar trebui să alerteze părinţii pentru a solicita ajutor medical sunt:

- Respiraţia îngreunată, zgomotoasă

- Efort respirator suplimentar

- Wheezing (şuierat)

- Vărsături rapide în jet

- Dificultăţi de alimentaţie sau hidratare (refuză alimentaţia sau lichidele)

- Febră înaltă de peste 39 grade Celsius sau febra care nu cedează sub antitermice după 3 zile

- Copil apatic, somnolent

Tratament: antibioticele nu trebuie utilizate dacă nu au indicaţie strictă din partea medicului!

În cazul absenţei acestor semne de mai sus, tratamentul este simptomatic: dezobstrucţia nasului cu ser fiziologic sau apă de mare şi aspiraţia secreţiilor nazale cu pompiţa sau cu aspiratorul nazal, antitermice, antalgice (dacă are dureri în gât); este extrem de importantă hidratarea corespunzătoare. Copilul trebuie determinat să consume zilnic cât mai multe lichide, ceaiuri sau sucuri natural de fructe. Antibioticele nu trebuie utilizate dacă nu au indicaţie strictă şi nu există un aviz medic.