marti, 19.03.2024
Oficiul de statistică al UE, Eurostat, a diseminat recent indicatorul AROPE care arată că România este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, cu 35,8% din populaţie în risc de sărăcie sau excluziune socială, în anul 2020.
Acest indicator statistic a fost introdus pentru a monitoriza progresele în implementarea Strategiei Europa 2020 pentru depăşirea efectelor crizei economice din perioada 2009-2012, printre obiectivele căreia figura şi combaterea sărăciei. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) reprezintă ponderea, în totalul populaţiei, a persoanelor aflate în cel puţin una din următoarele trei situaţii: (1) au venituri disponibile sub pragul de sărăcie (60% din venitul median disponibil pe adult-echivalent; (2) se află în stare de deprivare materială severă; (3) trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.
Media UE a persoanelor care sunt în risc de sărăcie sau de excluziune socială este de 21,9%, în anul 2020. Cehia este ţara cea mai puţin săracă din UE, cu 11,5% din populaţie în risc de sărăcie sau excluziune socială, urmată de Slovacia, Slovenia, Olanda. Observăm că primele trei ţări care au cele mai puţine probleme cu sărăcia (Cehia, Slovacia, Slovenia) sunt ţări ex-comuniste, care au făcut parte ca şi România din lagărul comunist. Şi Polonia, Ungaria şi Croaţia se plasează sub media UE pentru AROPE. Evident, acest indicator statistic trebuie corelat şi cu ceilalţi indicatori care descriu nivel de trai/ calitatea vieţii/ starea de sărăcie. Însă, aici nu avem loc de analize statistice sofisticate, care îşi au locul în jurnalele academice.
Să reţinem că, în România anului 2019, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost 31,2%, în scădere cu două puncte procentuale comparativ cu anul precedent şi cu 13 puncte procentuale faţă de anul 2008. În anul 2019, comparativ cu anul 2008, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut cu peste 3 milioane de persoane, iar faţă de anul 2018, cu 287 mii de persoane. Evoluţia încurajatoare din perioada 2008-2019 a fost anulată de pandemia de COVID-19, declanşată anul trecut. Sărăcia se va amplifica pe fondul crizei sanitare, a creşterii preţurilor, dar şi din cauza instabilităţii politice.
Criza sanitară prin care trecem este cea mai severă de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Potrivit Institutului Naţional de Statistică1 (INS), în anul 2020, au decedat 29 7345 persoane, cel mai mare număr anual de decedaţi din anul 1938 până în prezent. Faţă de anul 2019, s-au înregistrat cu 36 992 persoane decedate mai multe, respectiv cu 18,0% mai multe în mediul urban, şi cu 10,7% în mediul rural. Rata mortalităţii generale a fost de 13,4‰ în anul 2020 faţă de 11,7‰ în anul precedent, mai mare în mediul rural (15,5‰), faţă de mediul urban (11,8‰).
În anul 2020, repartizarea persoanelor decedate după luna decesului arată că numărul cel mai mare de decese s-a înregistrat în luna noiembrie (34 952), iar cel mai mic număr a fost în luna mai (20 971). Referitor la evoluţia mortalităţii anul trecut, INS mai precizează că, dacă în luna ianuarie 2020 se înregistrau mai puţin cu 3346 decese comparativ cu aceeaşi lună din anul precedent (-12,2%), din luna iulie numărul lunar al deceselor a cunoscut creşteri semnificative faţă de lunile corespunzătoare din 2019. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în lunile octombrie (30,3%), noiembrie (69,6%) şi decembrie (52,6%).
Pandemia COVID-19 a modificat semnificativ tabloul mortalităţii în România, atât în ceea ce priveşte creşterea deceselor cauzate de unele boli, cât şi privind mortalitatea pe cauze de deces. În anul 2020 s-au înregistrat creşteri semnificative ale deceselor cauzate de unele boli, faţă de anul anterior. Cea mai mare creştere, de 2,2 ori, s-a înregistrat la decesele cauzate de bolile aparatului respirator (de la 17 742 decese în 2019, la 38 578 decese în 2020), urmată de creşterea de 1,4 ori ale deceselor cauzate de diabetul zaharat (de la 2863 decese în 2019, la 3954 decese în 2020).
Structura mortalităţii pe cauze de deces arată prevalenţa deceselor din cauza bolilor respiradorii, inclusiv de COVID-19. Astfel, în anul 2020, faţă de anul 2019, ponderea deceselor cauzate de bolile aparatului respirator aproape s-a dublat (de la 6,8% în 2019, la 13,0% în 2020 din numărul total al deceselor), şi s-a diminuat ponderea bolilor aparatului circulator, cea a tumorilor, cea a bolilor aparatului digestiv şi cea a leziunilor traumatice, otrăvirilor şi altor consecinţe ale cauzelor externe.
De la debutul pandemiei de COVID-19, în România s-au înregistrat peste 1,45 milioane de persoane infectate şi un număr de 41 482 decese. Alături de Lituania, Bulgaria, Bosnia-Herţegovina, România este plasată în zona roşie a Europei de Est, ţări cu număr mare de decese înregistrate în ultima săptămână. Ţara noastră a atins o medie de 16,6 decese la un milion de locuitor, cea mai mare medie din Europa şi pe plan mondial2. Conform datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne3, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 11 546 de cazuri noi de persoane infectate cu COVID-19. Au fost zile negre în care s-au raportat peste 15 mii de infectări, respectiv peste 400 de decese. Peste 90% din decese înregistrate în ultima săptămână au fost la persoanele nevaccinate, ceea ce aruncă o umbră asupra eficienţei campaniei de vaccinare.
În timp ce sărăcia şi colapsul sistemului medical zguduie ţara, unii oficiali apreciază un mare succes faptul că Standard&Poor's a reconfirmat ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în moneda naţională la BBBminus/A-3, e drept perspectivă stabilă confirmată şi de Agenţia Moody's, de parcă acest anunţ înseamnă că bunăstarea se va revărsa peste români. O fi perspectiva stabilă, dar preţurile tot cresc şi golesc portofelul. Acelaşi INS ne spune că preţurile au crescut în septembrie 2021 cu 6,3% faţă de luna similară a anului 2020. Preţul energiei electrice a crescut cu 24,65% în septembrie 2021 faţă de septembrie 2020, iar preţul gazelor cu 20,55%.
Creşteri mari de preţuri se înregistrează şi la mărfurile alimentare. În aceste condiţii, consumul gospodăriilor se va reconfigura, în sens negativ, românii fiind nevoiţi să facă economii în perioada următoare. Dacă va scade consumul gospodăriior, atunci se va reduce şi producţia de bunuri şi servicii. Scăderea consumului va afecta inevitabil şi producţia internă, prin ricoşeu şi locurile de muncă, salariile. Vor urma vremuri complicate. Până una-alta, să îndemnăm pe cei care nu s-au vaccinat să dea o fugă la cel mai apropiat centru de vaccinare pentru a se pune sub protecţia împotriva Covid-ului. Măcar să scăpăm de ameninţarea morţii, de criza sanitară, restul le-om duce noi cumva!
1 Institutul Naţional de Statistică (2021). Evenimente demografice. Anul 2020, Cap. Mortalitatea, Bucureşti: Editura INS.
2 Andreea Georgescu (2021). „România, pe primul loc în lume la rata deceselor de COVID”, DIGI24.
3 Ministerul Afacerilor Interne, Informare COVID-19 a Grupului de Comunicare Strategică.
Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |