Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Corigenţi la sănătate şi bunăstare socială

GALERIE
Iftimoaei Ciprian_Foto
  • Iftimoaei Ciprian_Foto
- +

Oficiul de statistică al UE, Eurostat, a diseminat recent indicatorul AROPE care arată că România este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, cu 35,8% din populaţie în risc de sărăcie sau excluziune socială, în anul 2020. 

Acest indicator statistic a fost introdus pentru a monitoriza progresele în implementarea Strategiei Europa 2020 pentru depăşirea efectelor crizei economice din perioada 2009-2012, printre obiectivele căreia figura şi combaterea sărăciei. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) reprezintă ponderea, în totalul populaţiei, a persoanelor aflate în cel puţin una din următoarele trei situaţii: (1) au venituri disponibile sub pragul de sărăcie (60% din venitul median disponibil pe adult-echivalent; (2) se află în stare de deprivare materială severă; (3) trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.

Media UE a persoanelor care sunt în risc de sărăcie sau de excluziune socială este de 21,9%, în anul 2020. Cehia este ţara cea mai puţin săracă din UE, cu 11,5% din populaţie în risc de sărăcie sau excluziune socială, urmată de Slovacia, Slovenia, Olanda. Observăm că primele trei ţări care au cele mai puţine probleme cu sărăcia (Cehia, Slovacia, Slovenia) sunt ţări ex-comuniste, care au făcut parte ca şi România din lagărul comunist. Şi Polonia, Ungaria şi Croaţia se plasează sub media UE pentru AROPE. Evident, acest indicator statistic trebuie corelat şi cu ceilalţi indicatori care descriu nivel de trai/ calitatea vieţii/ starea de sărăcie. Însă, aici nu avem loc de analize statistice sofisticate, care îşi au locul în jurnalele academice.

Să reţinem că, în România anului 2019, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost 31,2%, în scădere cu două puncte procentuale comparativ cu anul precedent şi cu 13 puncte procentuale faţă de anul 2008. În anul 2019, comparativ cu anul 2008, numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială a scăzut cu peste 3 milioane de persoane, iar faţă de anul 2018, cu 287 mii de persoane. Evoluţia încurajatoare din perioada 2008-2019 a fost anulată de pandemia de COVID-19, declanşată anul trecut. Sărăcia se va amplifica pe fondul crizei sanitare, a creşterii preţurilor, dar şi din cauza instabilităţii politice.

Criza sanitară prin care trecem este cea mai severă de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Potrivit Institutului Naţional de Statistică1 (INS), în anul 2020, au decedat 29 7345 persoane, cel mai mare număr anual de decedaţi din anul 1938 până în prezent. Faţă de anul 2019, s-au înregistrat cu 36 992 persoane decedate mai multe, respectiv cu 18,0% mai multe în mediul urban, şi cu 10,7% în mediul rural. Rata mortalităţii generale a fost de 13,4‰ în anul 2020 faţă de 11,7‰ în anul precedent, mai mare în mediul rural (15,5‰), faţă de mediul urban (11,8‰).

În anul 2020, repartizarea persoanelor decedate după luna decesului arată că numărul cel mai mare de decese s-a înregistrat în luna noiembrie (34 952), iar cel mai mic număr a fost în luna mai (20 971). Referitor la evoluţia mortalităţii anul trecut, INS mai precizează că, dacă în luna ianuarie 2020 se înregistrau mai puţin cu 3346 decese comparativ cu aceeaşi lună din anul precedent (-12,2%), din luna iulie numărul lunar al deceselor a cunoscut creşteri semnificative faţă de lunile corespunzătoare din 2019. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în lunile octombrie (30,3%), noiembrie (69,6%) şi decembrie (52,6%).

Pandemia COVID-19 a modificat semnificativ tabloul mortalităţii în România, atât în ceea ce priveşte creşterea deceselor cauzate de unele boli, cât şi privind mortalitatea pe cauze de deces. În anul 2020 s-au înregistrat creşteri semnificative ale deceselor cauzate de unele boli, faţă de anul anterior. Cea mai mare creştere, de 2,2 ori, s-a înregistrat la decesele cauzate de bolile aparatului respirator (de la 17 742 decese în 2019, la 38 578 decese în 2020), urmată de creşterea de 1,4 ori ale deceselor cauzate de diabetul zaharat (de la 2863 decese în 2019, la 3954 decese în 2020).

Structura mortalităţii pe cauze de deces arată prevalenţa deceselor din cauza bolilor respiradorii, inclusiv de COVID-19. Astfel, în anul 2020, faţă de anul 2019, ponderea deceselor cauzate de bolile aparatului respirator aproape s-a dublat (de la 6,8% în 2019, la 13,0% în 2020 din numărul total al deceselor), şi s-a diminuat ponderea bolilor aparatului circulator, cea a tumorilor, cea a bolilor aparatului digestiv şi cea a leziunilor traumatice, otrăvirilor şi altor consecinţe ale cauzelor externe.

De la debutul pandemiei de COVID-19, în România s-au înregistrat peste 1,45 milioane de persoane infectate şi un număr de 41 482 decese. Alături de Lituania, Bulgaria, Bosnia-Herţegovina, România este plasată în zona roşie a Europei de Est, ţări cu număr mare de decese înregistrate în ultima săptămână. Ţara noastră a atins o medie de 16,6 decese la un milion de locuitor, cea mai mare medie din Europa şi pe plan mondial2. Conform datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne3, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 11 546 de cazuri noi de persoane infectate cu COVID-19. Au fost zile negre în care s-au raportat peste 15 mii de infectări, respectiv peste 400 de decese. Peste 90% din decese înregistrate în ultima săptămână au fost la persoanele nevaccinate, ceea ce aruncă o umbră asupra eficienţei campaniei de vaccinare.

În timp ce sărăcia şi colapsul sistemului medical zguduie ţara, unii oficiali apreciază un mare succes faptul că Standard&Poor's a reconfirmat ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în moneda naţională la BBBminus/A-3, e drept perspectivă stabilă confirmată şi de Agenţia Moody's, de parcă acest anunţ înseamnă că bunăstarea se va revărsa peste români. O fi perspectiva stabilă, dar preţurile tot cresc şi golesc portofelul. Acelaşi INS ne spune că preţurile au crescut în septembrie 2021 cu 6,3% faţă de luna similară a anului 2020. Preţul energiei electrice a crescut cu 24,65% în septembrie 2021 faţă de septembrie 2020, iar preţul gazelor cu 20,55%.

Creşteri mari de preţuri se înregistrează şi la mărfurile alimentare. În aceste condiţii, consumul gospodăriilor se va reconfigura, în sens negativ, românii fiind nevoiţi să facă economii în perioada următoare. Dacă va scade consumul gospodăriior, atunci se va reduce şi producţia de bunuri şi servicii. Scăderea consumului va afecta inevitabil şi producţia internă, prin ricoşeu şi locurile de muncă, salariile. Vor urma vremuri complicate. Până una-alta, să îndemnăm pe cei care nu s-au vaccinat să dea o fugă la cel mai apropiat centru de vaccinare pentru a se pune sub protecţia împotriva Covid-ului. Măcar să scăpăm de ameninţarea morţii, de criza sanitară, restul le-om duce noi cumva!

1 Institutul Naţional de Statistică (2021). Evenimente demografice. Anul 2020, Cap. Mortalitatea, Bucureşti: Editura INS.

2 Andreea Georgescu (2021). „România, pe primul loc în lume la rata deceselor de COVID”, DIGI24.

3 Ministerul Afacerilor Interne, Informare COVID-19 a Grupului de Comunicare Strategică.

 

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri