„Chirica are intenţie de vot de peste 55% şi cotă de încredere de peste 60%.” Acesta a fost argumentul decisiv invocat de Ludovic Orban în primăvară pentru cooptarea fostului primar PSD în echipa liberală. Votul de duminică a contrazis calculele făcute de liderii PNL - dovadă că olimpicii la matematică nu sunt priviţi cu ochi buni de liberalii ieşeni.

Mihai Chirica a trecut la limită de 40%, iar cota reală de încredere, materializată în vot, s-a subţiat undeva pe la 12%.

Cea mai importantă concluzie a alegerilor din weekend este că PNL împreună cu USR PLUS l-ar fi învins pe Chirica dacă ar fi semnat din timp un acord politic. Ar fi câştigat Primăria fără să „livreze” un candidat extraordinar, fără bani publici aruncaţi de Guvernul Orban în campanie, fără cine ştie ce val de emoţie care să mobilizeze tinerii la urne. Ar fi intrat triumfal în Palatul Roznovanu pentru că cei mai mulţi ieşeni, în ciuda sondajului invocat de Orban, nu-l îndrăgesc pe Chirica. Şi chiar dacă, prin absurd, primarul în funcţie şi-ar fi dublat mandatul, ar fi fost obligat să joace după regulile alianţei PNL - USR PLUS care ar fi dominat cu autoritate CL.

Dar ştim cu toţii că nu sondajul fluturat pe la nasul lui Orban a cântărit decisiv în racolarea lui Chirica. Costel Alexe a vrut să scape de „ghimpele” Marius Bodea şi să controleze fără opoziţie internă organizaţia locală a PNL. După scrutinul de duminică, s-a trezit într-un lan de „scaieţi”. Liderii PNL de la centru, în frunte cu Orban, încep să înţeleagă că s-au lăsat traşi pe sfoară. Că la Iaşi, au dat vrabia din mână pe cioara de pe gard. Pe Alexe îl aşteaptă o misiune ingrată. Trebuie să le explice şefilor de ce a meritat ca PNL să-şi lipească în toată ţara eticheta de partid al traseiştilor pentru 27.500 de voturi în oraşul Iaşi, adică aproape la fel cât a obţinut „ghimpele” Marius Bodea. Apoi, aşa cum indică primele semnale publice, nu va reuşi să închege majorităţi stabile în cele două consilii. Va trebui să se milogească de liderii USR PLUS, să cumpere la suprapreţ voturile PMP (maeştri cu patalama ai şantajului), să rişte înţelegeri netransparente cu aleşii PSD (în condiţiile în care Orban a poruncit să fie arse toate punţile cu social-democraţii).

Peste toate, Alexe îşi va pierde influenţa în Guvern pentru ca va trebui să renunţe la funcţia de ministru. Şi este de aşteptat, la cum a jucat politic până acum, să nu forţeze numirea unui liberal ieşean în Executiv, pentru a nu-şi pune în pericol propriul scaun din Podu Roş. Cu alte cuvinte, PNL Iaşi riscă să devină o filială tot mai izolată de centru.

În lipsa unei majorităţi confortabile în consilii, Costel Alexe va fi considerat principalul vinovat pentru toate scandalurile care vor bloca administraţia locală (anticipăm că vor fi multe). PNL Iaşi va deveni în următoarele luni un punct nevraligic pe harta partidului, o organizaţie „problemă”, iar şeful filialei va fi găsit ţap ispăşitor. Costel Alexe are trei variante să-l mai prindă toamna viitoare în postura de lider local al PNL, cu un cuvânt greu în partid. 1. Să zdrobească USR PLUS la parlamentare în judeţ şi în municipiu. Misiune aproape imposibilă. Alianţa lui Barna şi Cioloş pare să fi revenit pe val, iar studenţii şi tinerii mutaţi recent în Iaşi - interzişi la locale - ar putea duce scorul USR PLUS spre recordul de la europarlamentare. 2. Să se roage ca PSD să impună data alegerilor parlamentare undeva pe la Crăciun, când nu mai e nimeni prin oraş, iar la ţară poţi cumpăra voturi cu o căruţă de lemne. 3. Să devină mai înţelept, mai umil, să lase mai mult de la el, pentru a găsi un numitor comun cu USR PLUS la Iaşi. Ar putea învăţa ceva de la Chirica. În prima conferinţă de presă comună a celor doi după alegeri, primarul a părut mai raţional, mai conştient de semnificaţia votului şi a jucat bine cartea modestiei.