anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Costoiu: Peste 300.000 de ingineri au părăsit ţara după 1990

GALERIE
ingineri
  • ingineri
- +

România se confruntă cu o mare criză de ingineri, iar după 1990 peste 300.000 au plecat în străinătate, existând chiar promoţii întregi de absolvenţi care au plecat, a declarat, joi, rectorul Universităţii Politehnica Bucureşti, Mihnea Costoiu.

"Vorbim în special în ultimii ani din cei 27 care au trecut de la Revoluţie. Ingineri au plecat, în primul rând, în special în primii ani de la Revoluţie, atunci când economia românească a căzut, inginerii bine pregătiţi au plecat în străinătate. Pe de altă parte, sunt generaţii întregi de ingineri care, la absolvire, au plecat în străinătate. La Facultatea de Automatică şi Calculatoare, în anul 1999 au rămas în ţară cinci oameni din 250. În 2000 au rămas în ţară şapte oameni, în 2001 - un număr de 11 oameni au rămas în ţară. Generaţii întregi au plecat în străinătate. Nu doar de la Automatică şi Calculatoare", a explicat Costoiu. El a adăugat că, după modificarea Codului fiscal, exodul a scăzut în acest domeniu, la 18-20 la sută. "Pentru că IT-iştii nu mai plătesc impozit. Sunt autorul moral şi faptic, am scris cu mâna mea textul, l-am susţinut, astfel exodul inginerilor din zona IT a scăzut. Astăzi avem un exod de circa 18-20 la sută din absolvenţi.", a mai spus Costoiu. Rectorul UPB a precizat că, totuşi, criza de ingineri continuă.

"Este o criză majoră de ingineri pentru că generaţii întregi au plecat. Mulţi dintre cei care încep facultatea nu o mai termină pentru că se angajează încă din anul doi sau trei şi vin după câteva generaţii că le trebuie diploma. Unii dintre ei nu sunt interesaţi nici măcar de scutirea de impozit pentru că salariile sunt foarte mari. Şi pentru un tânăr care primeşte 1.500 de euro, când se angajează, pentru că ştie să facă foarte multe lucruri, nu-l mai interesează că nu mai plăteşte 16 la sută, că pentru el oricum sunt foarte mulţi bani faţă de aşteptările lui de moment. El se întoarce după ce îşi face o familie, vine să termine şcoala pentru că are nevoie de diplomă, care să îl scutească de impozit, pentru că banii contează şi valoarea banului este alta", a mai spus rectorul UPB. Mihnea Costoiu a susţinut că mii de locuri de muncă sunt oferite de companii, anual, în UPB.
"Anul trecut, în universitate am avut peste 11.000 de locuri de muncă oferite. Anul acesta, până la 15 martie, numărul de locuri de muncă oferite depăşeşte 3.000. Eu mă aştept ca, după Polifest, dacă tradiţia se respectă, companiile să mai ofere încă 3.000-4.000 de locuri de muncă. Estimez că după 1 aprilie să depăşim în total 6.500 de locuri de muncă oferite. O să mai fie locuri de muncă oferite de obicei în perioada finalizării studiilor", a explicat Costoiu. Rectorul UPB a susţinut că una dintre explicaţiile crizei de ingineri este că aproximativ 70 la sută dintre locurile finanţate de la buget sunt în zona umanistă.
 
"Ieri (miercuri, n.r.) am avut o întâlnire cu o mare delegaţie a Camerei de Comerţ Româno-Americane, acelaşi lucru au zis - vrem ingineri din România, vrem să dezvoltăm în România. Singurul argument major este forţa de muncă din România. British Council, astăzi, în universitate, toată lumea susţine forţa de muncă românească, inginerie şi aşa mai departe. Circa 65-70 la sută dintre locurile finanţate în România de la bugetul de stat pentru facultăţi s-au dus în zona umanistă. Matematică, fizică, chimie, inginerie, medicină 35-40 la sută de 20 de ani. Şi atunci ne mirăm că nu avem suficienţi (ingineri, n.r.)", a mai spus rectorul Univeristăţii Politehnica din Bucureşti.
 
    

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

O idee pentru Legea învăţământului superior

Ioan Alexandru TOFAN

O idee pentru Legea învăţământului superior

Ceea ce lipsea, acum 145 de ani, învăţământului superior românesc, era o veritabilă comunitate academică, o formă vie de interacţiune şi dezbatere între membrii breslei învăţătorilor. Cam asta lipseşte şi acum. Suntem prieteni între noi, ne sunăm şi ne vedem din când în când, mai organizăm conferinţe şi colocvii, scriem în aceleaşi reviste şi, rar, ne recenzăm cărţile. Tot din prietenie, mai degrabă. Dar instituţiile unde ne petrecem mare parte a zilei, Universităţile patriei, nu par a se hrăni, cum ar fi normal, din prieteniile noastre.

opinii

Nebuna de la Rhornfield Hall

Codrin Liviu CUȚITARU

Nebuna de la Rhornfield Hall

Meritul „intertextului” lui Jean Rhys este acela de a reconfigura un personaj schematic (în forma sa iniţială) şi de a-i conferi dimensiune psihologică. Fantoma lunatică „Bertha” devine, în acest roman postmodern, sensibila şi nevropata „Antoinette”, victima unui univers rigid şi extrem de neconcesiv cu inadaptaţii.

Criză majoră de încredere în politicienii români

Dan TAPALAGA

Criză majoră de încredere în politicienii români

Lipsa cronică de încredere în liderii politici şi în actualul sistem de partide nu anunţă nimic bun. În momente de criză economică majoră, în situaţia în care inflaţia va muşca şi mai tare din puterea de cumpărare, pe fondul stării generale de iritare amplificate de războiul din Ucraina, este nevoie doar de o scânteie şi butoiul cu pulbere riscă să sară în aer provocând explozii sociale în lanţ.

Călăreţul de aramă: Occidentul şi neliniştea rusă

Ioan STANOMIR

Călăreţul de aramă: Occidentul şi neliniştea rusă

Nici o altă întrebare nu este mai obsedantă în istoria intelectuală a Rusiei decât cea care priveşte propria ei identitate. De trei secole, din clipa în care Petru cel Mare a acordat Moscovei hlamida imperială, Rusia se află prinsă în acest dialog frenetic cu Occidentul. În această oglindă pe care i-o întinde civilizaţia pe care o imită, dar şi pe care o detestă, Rusia îşi poate contempla propriul chip.

pulspulspuls

Un scenariu în care MRU ar împuşca mai mulţi iepuri dintr-o lovitură

Un scenariu în care MRU ar împuşca mai mulţi iepuri dintr-o lovitură

Aşadar, numai ce s-a vorbit la Şcoala politică de vară de pe Bahlui despre şansele fostului premier MRU la candidatura pentru funcţia supremă în târg, că au şi apărut două căi divergente în parcursul său ipotetic. 

Caricatura zilei

Isărescu și calul

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.