„Costul unei vieți”: bolnav de cancer din Iași obligă statul să-i asigure gratuit medicamentul care îi poate salva existența

joi, 04 decembrie 2025, 03:06
5 MIN
 „Costul unei vieți”: bolnav de cancer din Iași obligă statul să-i asigure gratuit medicamentul care îi poate salva existența

Un ieșean a obținut în instanță nu doar dreptul de a primi gratuit tratamentul necesar bolii de care suferă, ci și decontarea cheltuielilor făcute până acum. La fiecare trei săptămâni, bolnavul trebuia să plătească 26.400 de lei, costurile condamnându-l practic la moarte.

Statul a fost obligat și să demareze procedurile pentru actualizarea listei de medicamente compensate și cu noua indicație terapeutică.

Medicament compensat doar pentru anumite afecțiuni de cancer

La sfârșitul lunii ianuarie a acestui an, Valentin B. a constatat apariția unei umflături suspecte în zona fesei drepte. O explorare RMN i-a confirmat cele mai negre așteptări. Era vorba de un cancer, ce afecta și oasele bazinului și vertebrele lombare. Biopsia efectuată în februarie a dus la diagnosticul de angiosarcom stadiul IV, cu metastaze pulmonare, osoase și hepatice. În căutarea unei a doua opinii, dar și a unei opțiuni de tratament, ieșeanul s-a internat la Tel HaShomer, cel mai mare spital din Israel. I-a fost recomandat un cocteil de medicamente, printre care Paclitaxel și Keytruda (Pembrolizumabum). Acesta din urmă trebuia administrat o dată la trei săptămâni, în doze de 200 mg. Întors în țară, Valentin B. s-a prezentat la spitalul Elytis, unde a început tratamentul cu Paclitaxel. Nu se putea aștepta însă la rezultate în tratament decât prin administrarea întregului cocteil, așa că a insistat și pentru Keytruda. Aici însă au început problemele.

Medicamentul recomandat de medicii israelieni este inclus în lista medicamentelor compensate de care pot beneficia românii, dar pentru tratamentul cancerului pulmonar, al melanomului malign sau al cancerului colorectal, nu și pentru angiosarcom. Ca urmare, el nu era decontat din fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, ci trebuia achiziționat pe banii bolnavului. Cele două flacoane de medicament incluse într-o singură doză costau în total 26.445 de lei. Suma era imensă pentru pacient, acesta neavând practic nicio șansă de a-și acoperi costurile tratamentului. Cu greu a reușit să facă rost de bani pentru prima doză. Singura cale era cea prin justiție.

Era sau nu necesar un dosar cu șina?

Valentin B. a deschis două acțiuni în instanță, în ambele chemând în judecată Guvernul, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR). Într-una dintre ele, el a cerut ca instituțiile statului să fie obligate, pe calea unei ordonanțe președințiale, de urgență, să-i asigure Keytruda, până la judecarea celeilalte acțiuni. Al doilea proces viza problema de fond. În cadrul acțiunii sale, ieșeanul a cerut în primul rând adăugarea la recomandările din lista de medicamente compensate făcute pentru substanța activă din Keytruda și a angiosarcomului. De asemenea, a solicitat acordarea în continuare a medicamentului pe toată durata de timp prescrisă de medici, dar și decontarea celor 26.445 lei plătiți deja pentru prima doză.

Ca și în alte procese de acest tip, instituțiile chemate în judecată au cerut respingerea acțiunii, argumentele fiind standard. În primul rând, ieșeanul nu parcursese procedura prealabilă stabilită de legea contenciosului administrativ. Dacă era nemulțumit de lista medicamentelor compensate, ar fi trebuit să ceară oficial modificarea ei și doar dacă ar fi primit un răspuns negativ sau nu i se răspundea loc, putea să se adreseze instanței, depunând la dosarul cauzei „copia cererii, certificată prin numărul și data înregistrării la autoritatea publică”. Reprezentanții Guvernului nu au menționat dacă era necesar și dosarul cu șină.

Rezultatele preliminare sunt încurajatoare

În al doilea rând, niciuna dintre instituțiile implicate în gestionarea listei de medicamente compensate nu se considera responsabilă de modificarea ei în sensul cerut de ieșean. Guvernul arăta spre CNAS, ANMDMR și Ministerul Sănătății. Acesta din urmă afirma că așteaptă de la ANMDMR decizia de includere a medicamentului în listă. CNAS invoca faptul că nu are atribuții în extinderea indicațiilor medicamentului. ANMDMR afirma că nu i se ceruse această extindere. Solicitarea trebuia să fie făcută de producătorul medicamentului, cu atașarea studiilor clinice care să confirme siguranța, eficacitatea și beneficiile administrării acestuia.

Studii privind eficacitatea Keytruda și în cazul angiosarcomului se află în derulare în Statele Unite, rezultatele preliminare fiind încurajatoare. Probabil pe asta s-au bazat și medicii israelieni atunci când i-au recomandat lui Valentin B. acest medicament. Obținerea unor rezultate ferme și procedurile de autorizare pentru noi indicații terapeutice cer însă un timp de care bolnavul nu dispunea.

Costul primei doze, suportat de stat

Magistrații Curții de Apel nu au despicat firul de păr în patru pentru a vedea ce instituție avea ce atribuții în privința modificării listei de medicamente compensate. Fiecare avea câte o felie de responsabilitate. Care și ce tip de ștampilă trebuia să aplice era irelevant. Judecătorii au subliniat faptul că nu pot impune direct includerea medicamentului în listă. Ei au obligat însă ANMDMR să inițieze din oficiu procedura de evaluare a medicamentului, atribut legal al aceste instituții, urmând ca apoi procedura să-și urmeze pașii obișnuiți. De asemenea, în baza obligației generale a statului de asigurare a unei asistențe medicale adecvate pacienților, CNAS a fost obligată să-i asigure lui Valentin B. medicamentul Keytruda până la sfârșitul procedurilor de evaluare. În momentul respectiv, au arătat judecătorii, fie medicamentul se va fi dovedit eficient, lista va fi modificată, iar Valentin B. va beneficia de tratament gratuit în virtutea acestui fapt, fie se va fi stabilit că medicamentul nu este bun de nimic și se va renunța la el. Până atunci însă, statul nu avea dreptul să refuze șansa la viață unui cetățean al său. CNAS a fost obligată și la plata către Valentin B. a sumei de 26.445 lei, reprezentând costul primei doze a medicamentului.

Decizia Curții de Apel nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs. Până la finalizarea procesului în contencios administrativ, Valentin B. va beneficia însă oricum de tratament, în baza deciziei din primul proces. Ordonanța președințială este executorie.

Etichete: medicamente, tratament

Publicitate și alte recomandări video

Îți recomandăm

Comentarii