Costurile din construcții s-au dublat în ultimii zece ani. „Scumpirile cele mai mari au fost cele ale manoperei”
Costurile din construcții s-au dublat în ultimul deceniu, iar materialele nu sunt principalul vinovat. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o schimbare structurală profundă: după 2021, scumpirile au devenit generalizate și persistente. Pentru cei care construiesc sau renovează, asta înseamnă devize tot mai mari și bugete împinse la limită. Pentru cumpărători, înseamnă locuințe mai scumpe și o piață în care prețurile nu mai pot reveni la nivelurile de acum zece ani. „În ultimii ani, scumpirile cele mai mari au fost cele cu manopera”, Dumitru Hrițicu, constructor din Iași.
„Prețul ar fi de circa 350.000 de euro”
În decembrie 2025, costurile din construcții au continuat să urce. Față de noiembrie – cu 4%, iar raportat la decembrie 2024, cu 14%. Iar ritmul scumpirilor din domeniul construcțiilor a fost aproape identic în toate segmentele: construcțiile noi s-au scumpit cu 4% într-o singură lună și cu 14% față de anul trecut, reparațiile curente au urcat cu 4% față de noiembrie și cu 15% în ritm anual, iar construcțiile inginerești au înregistrat aceeași creștere anuală de 15%, în timp ce costurile pentru clădirile rezidențiale și nerezidențiale au înregistrat avansuri de 14% față de decembrie 2024.
Inflația, costul materialelor de construcții și, mai recent costul forței de muncă au împins prețul locuințelor finalizate la un nivel dublu față de acum un deceniu. Iar dacă la acestea se adaugă și comisioanele de vânzare ale dezvoltatorilor sau agenților imobiliari, nu ar trebui să mai surprindă pe nimeni că prețurile cerute în piață sunt la rândul lor la maxime istorice și tot mai greu de ajustat în jos, chiar și în perioadele în care cererea încetinește.
„Un apartament cu două camere în Păcurari, care în 2016 – 2017 se vindea cu până la 60.000 de euro, s-ar vinde acum în mod clar cu peste 100.000 de euro, chiar cu 120.000 euro. Eu am terminat recent de construit o vilă în Miroslava. Prețul construcției calculat de mine a fosr de circa 200.000 de euro, pentru acea clădire de peste 300 metri pătrați. Dacă ar fi scoasă acum pe piață, prețul ar fi de circa 350.000 de euro. Asta și pentru că e o casă eficientă energetic, pe de o parte, și pentru că eu am fost foarte atent la cheltuieli, pe de altă parte. Alți constructori ar fi ridicat-o cu circa 240.000 – 260.000 euro”, a explicat pentru „Ziarul de Iași” Dumitru Hrițicu, constructor din Iași, fondator al companiei de construcții DHT Plast Construct SRL.
Muncitorii nu se îngrămădesc pentru salarii de 8.000 de lei/lună
Singura categorie care a arătat o temperare vizibilă în ultima perioadă a fost cea a materialelor de construcții, care s-au scumpit cu doar 1% față de noiembrie și cu 7% în interval de un an, punctul care arată că presiunea nu mai vine exclusiv din zona materiilor prime, ci din ansamblul costurilor – manoperă, utilaje, transport și cheltuieli indirecte.
De fapt, confirmă Hrițicu, materialele nu s-au scumpit atât de mult. „Au fost fluctuații de preț, dacă în urmă cu câțiva ani fier-betonul se scumpise mult, astăzi prețul a dat înapoi. În prezent, observăm creșteri de preț la lemn. Totuși, ceea ce a făcut ca în ultimii doi ani să crească mult costul total e manopera, prețul muncii. Și dacă oferi salarii nete de 8.000 de lei, tot e greu să găsești angajați”, conform patronului DHT Plast Construct SRL..
Datele pentru perioada 2016–2025 arată o evoluție clară a costurilor din construcții, însă pentru a înțelege corect cifrele trebuie explicat un lucru esențial: anul de bază este 2021. Ceea ce înseamnă că toate valorile sunt raportate la nivelul costurilor din 2021, considerate ca fiind 100%. Dacă un indice arată 150%, înseamnă că respectiva categorie este cu 50% mai scumpă decât în 2021. În același timp, tabelul include și valori pentru anii anteriori lui 2021, recalculați retroactiv în raport cu același an de bază. De aceea, în 2016 vedem valori precum 69% sau 72%: ele arată cât de mici erau costurile în comparație cu 2021, nu în comparație cu anul precedent.
Datele INS se referă la indicele costurilor din construcții, instrumente statistice care măsoară evoluția prețurilor în timp. Acești indici sunt calculați ca medie ponderată a mai multor componente: materiale, echipamente, transport, manoperă și alte cheltuieli specifice sectorului. Ponderile sunt stabilite pe baza unor anchete periodice realizate în rândul companiilor din construcții, astfel încât indicele final să reflecte cât mai fidel realitatea din piață.
Aceste clarificări sunt importante pentru că schimbă modul în care citim evoluția. Dacă în decembrie 2016 costurile totale ale materialelor erau la 72%, iar în 2025 au ajuns la 136%, datele (în raport cu 2021) ne arată o scumpire cu aproape 90%.
Aceeași tendință se regăsește în toate tipurile de lucrări (construcții noi, reparații capitale sau reparații curente) și la toate tipurile de construcții (clădiri rezidențiale, nerezidențiale sau construcții inginerești).
Pentru a vizualiza mai clar dinamica prețurilor în construcții, am realizat două grafice care ilustrează evoluția costurilor în ultimul deceniu. Primul grafic surprinde tendința ascendentă a costurilor pentru reparații curente, reparații capitale și costul total al materialelor, evidențiind cum aceste categorii au fost afectate nu doar de prețul materiilor prime, ci și de creșterea manoperei și a cheltuielilor indirecte.

Privind separat categoria materialelor, observăm că acestea nu mai sunt principalul motor al scumpirilor. În 2016, indicele materialelor era la 72%, iar în 2025 ajunge la 158%. Este o creștere mare, dar totuși mai mică decât creșterea costurilor totale, care urcă de la 69% la 159%. Cu alte cuvinte, materialele s-au scumpit mult, dar restul componentelor – în special manopera, utilajele și costurile operaționale – au crescut chiar mai repede în ultimii ani.
Scumpirile nu au fost uniforme
Al doilea grafic se concentrează pe costurile asociate diferitelor tipuri de construcții: clădiri rezidențiale, clădiri nerezidențiale și construcții inginerești. Acesta arată clar că scumpirile nu au fost uniforme, ci fiecare segment a înregistrat ritmuri diferite de creștere, reflectând complexitatea lucrărilor și cerințele specifice fiecărui tip de proiect: de la 69% în decembrie 2016, la 159% în decembrie 2025 pentru clădiri rezidențiale de la 68% în 2016, la 157% zece ani mai târziu pentru clădiri nerezidențiale și, în fine, de la 70% la final de an 2016, la 160% la finalul anului trecut pentru clădirile inginerești.
Împreună, cele două grafice oferă o imagine completă a scumpirilor din construcții, explicând de ce devizele și prețurile locuințelor au crescut constant în ultimii zece ani.

Momentul de ruptură s-a produs în anul 2021, când piața europeană a materialelor de construcții a fost afectată de blocaje logistice și creșteri ale prețurilor la materii prime, ca urmare a declanșării războiului din Ucraina, între altele.
În România, efectul s-a văzut imediat: costurile totale medii (calculate pentru toate tipurile de clădiri, construcții și materiale) au sărit de la 92% în 2020, la 109% la finalul anului 2021. De acolo, creșterile au continuat în fiecare an, ajungând la 122% în 2022, 136% în 2023 și 145% în 2024.
Cât costă o renovare obișnuită
În 2025, nivelul a rămas ridicat, cu 155% în noiembrie și 159% în decembrie (n.r. amintim ca anul de baza e 2021, considerat nivelul = 100%), potrivit datelor provizorii ale INS. Chiar dacă materialele au contribuit la acest salt, ritmul lor de creștere s-a stabilizat mai repede decât cel al costurilor totale.
Manopera, echipamentele și costurile indirecte au devenit tot mai importante în structura cheltuielilor, iar acest lucru se vede în evoluția indicilor. Nu contează dacă este vorba despre o casă, o hală industrială sau o lucrare de infrastructură: toate sunt afectate de același tip de scumpiri, distribuite pe mai multe componente.
Pentru publicul larg, aceste cifre se traduc în situații foarte concrete. O renovare obișnuită costă astăzi de peste două ori mai mult decât în 2016. O casă nouă implică cheltuieli mult mai mari pentru dezvoltatori, iar acest lucru se reflectă în prețurile finale. Chiar și lucrările mici, de reparații curente, modernizări sau intervenții punctuale, sunt afectate de același val de scumpiri, indiferent de complexitate.
Pentru cei care plănuiesc investiții, renovări sau achiziții, aceste date sunt un semnal clar: construcțiile au intrat într-o etapă în care scumpirile sunt generalizate. Costurile s-au dublat în ultimul deceniu, iar materialele de construcții sunt cel mai puțin vinovate de acest lucru, în timp ce manopera, utilajele și cheltuielile indirecte împing prețurile în sus. Cine nu ține cont de aceste creșteri riscă să fie surprins de devize mult mai mari decât a anticipat.
Publicitate și alte recomandări video