Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Cotizaţi, cotizaţi, cotizaţi

GALERIE
Radu Mesnita
  • Radu Mesnita
- +

Pe vremuri, partidul se finanţa din cotizaţii şi donaţii. Caz excepţional a fost Partidul Comunist, care a jumulit de unul singur milioane de oameni făcuţi membri. Nicio notă de plată nu a fost achitată după 1989, ba chiar spun unii că furtul a continuat – de data asta de către cei care strângeau birurile în numele partidului şi a altor organizaţii-căpuşă.

După ’89, lucrurile păreau că se vor relua de acolo de unde au rămas, adică dinaintea primeia din seria dictaturilor care s-au perindat, cea regală instaurată în 1938. Românii au dat iama în partide aşa cum au dat năvală la chioşcurile de ziare şi în faţa televizorului. Miracolul s-a risipit repede. După doar jumătate de an, adică după Piaţa Universităţii, au început să se bulucească şi la graniţe: mai întâi cu paporniţele spre turci şi polonezi, apoi la lucru la turci, greci şi chiar sârbi, iar, spre sfârşitul anilor ’90, spre vest.

România a pierdut forţă de muncă, iar partidele au rămas fără cotizanţi. Soluţia a venit imediat: toţi cei rămaşi în ţară trebuie să cotizeze. Oamenii nu realizează asta, pentru că nu iau leafa, pensia, chiri sau alte venituri în sumă brută, ca să plătească apoi, separat, impozitul, asigurările sociale şi de sănătate, cotizaţia la partid, pensiile speciale şi alte dări. Nu. Noroc cu statul, care ne scapă de birocraţia şi centralismul menţinute acerb şi se ocupă, cu o armată de angajaţi, şi de strângerea birurilor neortodoxe. Plăţi cu care, altfel, nimeni nu ar fi de acord.

Dar, nu-i aşa?, totul e pentru binele poporului, chiar dacă o bună parte din popor s-a prins că nu. Cum ar fi, de exemplu, acordarea subvenţiilor de la buget, adică tot din bani publici, pentru ce depăşeşte 80 de bani/kWh. Sau eterna luptă de a creşte salariul minim. E un fel de licitaţie acolo, la Bucureşti, pe principiul cine dă mai mult – că doar nu dă de la el. Să fie 3000 de lei! Ba să fie 3200! Ce oameni de treabă, să se gândească şi la votanţi! Doar că, să nu uităm, grila salarială pentru toţi cei de la stat – inclusiv demnitari, aleşi etc. – e un şir de coeficienţi, adică factori cu care se înmulţeşte salariul minim. Cum ar veni, dacă salariul minim o fi să crească cu 500 de lei, leafa domnului prim-ministru – care e multiplu de 11,5 ori – va creşte cu 5750 de lei, în vreme ce indemnizaţia de bază a unui deputat sau senator, de 9 ori mai mare, va sări cu 4500.

N-o să vedem, ca la alţii, să renunţe cineva la vreun leu, în semn de solidaritate. Deja se sacrifică, bieţii, de prin 2019, de când sunt îngheţate majorările. Doar că e ca un fond de investiţii, unul garantat sută la sută: deunăzi tocmai s-au plătit „dividendele” către aleşii locali, pe toţi anii din urmă. La fel va fi şi scadenţa pentru toţi ceilalţi.

Printre consecinţele creşterii salariului minim se numără şi majorarea punctului de amendă, cu acelaşi procent. Atunci când se dau, amenzile sunt la fel pentru toţi, fără deosebire de venit – aşa cum se calculează în Finlanda sau, uneori, în Elveţia. (Şi) Din acest motiv, e bine pentru politicienii de la Bucureşti să bage la înaintare o masă de manevră mare. Nu ne primesc în Schengen? Olanda e de vină, nu cei care au guvernat până acum („n-au fost lăsaţi, dom’le”). Ne-au scumpit gazul şi lumina? Tot Bruxelles-ul e de vină, acelaşi care aproape că se roagă să cheltuim miliardele de euro puse la dispoziţie (cu singura condiţie să nu fie furate şi astea). În rest, se face – în 10 ani cât alţii în doar 2.

Cu propaganda stăm bine, în schimb. Putem să vedem din toate unghiurile fericirea celor care fac lucruri pe care de altfel trebuie să le facă, pentru că sunt în fişa postului. La Oradea mai mult, la Iaşi mai puţin, după pricepere. Doar că, şi aici, propaganda costă invers proporţional cu perfomanţele. Şi cu audienţa. Asta, tot din banii noştri.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri