Covid-19: De ce mor atâția oameni în Belgia? Cea mai mare mortalitate din lume
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

Covid-19: De ce mor atâția oameni în Belgia? Cea mai mare mortalitate din lume

GALERIE
belgia
  • belgia
- +

Belgia este cea mai afectată țară la nivel mondial când vine vorba de rata mortalității COVID-19, relatează BBC, preluat de hotnews.ro.

Rata mortalității, spre deosebire de numărul total al deceselor, măsoară numărul de persoane decedate raportat la dimensiunea populației.

Belgia are o populație de 11,5 milioane locuitori. Asta înseamnă că 66 de persoane din 100.000 au decedat în țară din cauza COVID-19. În Statele Unite, cu aproape 330 de milioane de locuitori, numărul e de 19 decese cauzate de coronavirus la suta de mii, potrivit datelor Universității John Hopkins.

Dar aceste cifre sunt „comparații defectuoase” care au fost „denaturate”, argumentează profesorul Steven Van Gucht, un virolog belgian și purtător de cuvânt al guvernului.

„Aceasta este diferența între sănătate publică și motivații politice”, explică virologul, adăugând că „singura motivație este de a arăta cât de bine te descurci, și este greșit. De fapt, noi raportăm într-o manieră mai corectă”.

Ce este diferit în Belgia?

Oficialii belgieni afirmă că ei numără într-un fel în care nicio altă țară din lume nu o face momentan: numărând decesele din spitale și azile de bătrâni, incluzând însă și decesele despre care se suspectează că au fost cauzate de coronavirus dar nu confirmate.

Potrivit ultimelor cifre ale oficialilor belgieni, dintre cele 7.703 decese înregistrate în țară din cauza coronavirusului, 53% au avut loc în azile de bătrâni și centre de îngrijire.

În jur de 16% din decesele din azile au fost confirmate ca fiind din cauza coronavirusului. Restul sunt doar suspectate. Asta înseamnă că în jur de 3.500 de decese au fost atribuite COVID-19, fără a fi confirmate.

Cum sunt numărate cazurile?

„Raportarea se bazează pe evaluarea medicului, de regulă luând în considerare dacă în azil este prezent coronavirusul”, explică profesorul Van Gucht.

„De exemplu: dacă ai unul sau două cazuri confirmate, atunci în săptămâna de după vei avea 10 decese cu simptome similare în același centru”, afirmă virologul, precizând că „ele nu sunt testate în laborator dar este rezonabil să se presupună că aceste decese sunt legate de coronavirus”.

Premierul belgian Sophie Wilmès a sugerat recent că autoritățile ar putea raporta mai multe decese atribuite COVID-19 decât numărul real, însă profesorul Van Gucht spune că numărul acestora ar putea fi chiar mai mare, întrucât aceste crede că încă lipsesc câteva cazuri.

Este doar o diferență de numărătoare?

Un alt factor care trebuie luat în considerare este că în Belgia mai mulți vârstnici sunt internați în azile de către familie decât în majoritatea țărilor europene. Doar Olanda și Luxemburg au un grad mai mare de ocupare a acestora raportat la populație.

Autoritățile au admis însă că s-au făcut și greșeli la începutul pandemiei: pregătirea insuficientă a lăsat personalul de la centrele de îngrijire fără echipament de protecție ceea ce a permis răspândirea rapidă a virusului, cu efecte devastatoare.

Acum întreg personalul azilelor este dotat cu măști și echipament de protecție, iar asistente medicale din spitale și medici militari au fost aduși să ajute cu gestionarea situației.

Epidemiologii afirmă că au făcut o observație remarcabilă în azilurile de bătrâni: în jur de 10% din cei internați au fost purtători asimptomatici ai virusului și au dezvoltat imunitate la acesta. O consolare palidă, dar de importantă valoare științifică.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.