Prof.dr. Doina Azoicăi, profesor la UMF Iaşi, preşedinte al Societăţii Române de Epidemiologie, a explicat pentru „Ziarul de Iaşi“ că tehnologia din spatele unor astfel de teste este similară cu cea din testele rapide antigen pentru depistarea COVID-19.

„Se bazează tot pe metoda RT-PCR, în loc să se recolteze din exsudat nazal şi faringian, se recoltează o probă de salivă şi se lucrează tot pe aceeaşi metodă, de amplificare a unei cantităţi mici de material genetic viral. Sigur că recoltarea din probă de spută este mult mai uşor de colectat, fără durere, şi este mai ales potrivit pentru testarea copiilor, ca să nu fie traumatizaţi de manevra de recoltare clasică“, a declarat prof.dr. Doina Azoicăi.

Aceasta avertizează însă că trebuie identificate kiturile şi testele care au sensibilitatea şi specificitate suficient de mare încât să fie sigure de folosit şi să dea rezultate în care putem avea încredere.

„Depinde mult şi de momentul în care se găseşte persoana, dacă e în moment de replicare virală, de detectare virală posibilă. Depinde şi dacă recoltarea e făcută corect la testele antigen clasice - chiar şi la RT-PCR, când se recoltează prin tampon nazal şi faringian, dacă nu e făcută corect recoltarea s-ar putea să fie un rezultat fals negativ, chiar dacă kitul e înalt specific şi sensibil“, a explicat prof.dr. Doina Azoicăi.

Degeaba sunt teste, dacă cei pozitivi nu declară că sunt infectaţi

Profesorul spune însă că, oricât de eficiente ar fi testele, atâta vreme cât persoanele nu consultă medicul şi nu raportează la DSP din momentul în care au fost depistate pozitiv, ele sunt ca şi inutile. Fiindcă o persoană care, infectată fiind cu COVID-19, amână consultul cu un medic şi merge la spital doar când se simt foarte rău, dezvoltă forme grave ale bolii care ar fi putut fi altfel evitate.

„Dacă persoana nu declară, măcar să informeze medicul de familie, ajungem în situaţia în care suntem acum, cu foarte multe persoane internate în ATI cu forme grave, care e posibil să se fi testat acasă şi să fi amânat consultul cu un medic. Aceste teste accesibile populaţiei trebuie să ne şi responsabilizeze: când ai un test rapid pozitiv să ai obligaţia de a raporta, pentru a fi monitorizat de medicul de familie, sau chiar internat în spital la formele medii. E vorba adesea de ore până la agravarea unui pacient cu multiple comorbidităţi de la o formă medie până la una gravă“, a explicat prof.dr. Doina Azoicăi.

Un test de acest fel costă de la 25 la 45 de lei

Literatura de specialitate scoate în evidenţă aceleaşi riscuri legate de specificitate şi sensibilitatea unui test, dar aduce în discuţie şi o serie de avantaje. Un articol publicat în cunoscuta revistă The Lancet pe 19 aprilie aduce în discuţie faptul că testele de salivă au avantajul că depistează prezenţa infecţiei în acel moment, şi nu există riscul identificării la nivel nazal şi faringian a rămăşiţelor bolii. Testele RT-PCR se presupune că pot depista până la 21 de zile după momentul vindecării urme ale bolii la prelevarea clasică, din nas.

La o scurtă căutare pe Internet identificăm mai mulţi furnizori de astfel de teste, de la farmacii la magazine specializate în electrocasnice. Diferenţele de sensibilitate şi specificitate sunt mari şi între acestea, dar sunt unele teste care au sensibilitatea peste 95% şi specificitatea peste 99%, ceea ce le-ar putea include în rând cu testele antigen cu prelevare din nas. Costurile diferă de la 25 de lei pentru testele cumpărate la pachet, până la 40-45 de lei dacă sunt achiziţionate individual.

În România, Ministerul Sănătăţii a refuzat utilizarea lor

A existat şi o discuţie serioasă în România cu privire la folosirea acestui timp de teste la începutul lunii aprilie. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a constatat faptul că doar 2% dintre testele rapide antigen cumpărate şi distribuite şcolilor au fost utilizate, şi a cerut Ministerului Sănătăţii să achiziţioneze alte teste rapide antigen, dar de data aceasta cu prelevare prin salivă. La momentul respectiv, atât ministrul Vlad Voiculescu, cât şi secretarul de stat Andreea Moldovan au explicat că astfel de teste nu sunt incluse în metodologia de lucru a INSP şi, prin urmare, nu pot fi achiziţionate de minister. De altfel, au ridicat aceleaşi probleme cu privire la calitatea testelor.

„Această testare cu teste antigen din salivă implică un risc pentru cei care apelează la ea, pentru că rata de pozitivitate nu este atât de înaltă sau corespunzătoare cum ne-am dori-o, conferă un fals sentiment de siguranţă printr-un test negativ care nu este întotdeauna rezultatul real“, a explicat, în aprilie, An­dreea Moldovan.

Cititi si: Agenția Medicamentului contrazice INSP: trei teste din salivă din România respectă criteriile UE