Cramele Cotnari SA au dat vin de milioane de lei doar pe factură și acum se luptă în instanță să-și recupereze prejudiciul
Cramele Cotnari încearcă să stoarcă o datorie de la proprietarii firmei partenere. Livrările de marfă nu au fost plătite, iar firma client a intrat în insolvență. Miza procesului dintre cele două companii este măsura în care garantarea plății cu averea personală este sau nu abuzivă.
Și-a schimbat numele și a intrat în insolvență, iar apoi în faliment
Prin acțiunea depusă la Tribunal, SC Cramele Cotnari SA a cerut obligarea SC Maxi Prod A&M SRL (actualmente SC ATQ Commercial SRL), a Ancăi Cîrlescu și a lui Nelu Cîrlescu, la plata a 2,35 milioane lei, plus penalități de 0,1% pe zi. În ianuarie 2023, Cramele încheiaseră un contract cu Maxi Prod A&M prin care urma să livreze produse spre revânzare. Contractul îi menționa ca fidejusori, respectiv ca garanți, și pe cei doi Cîrlescu. Până în iunie, Cramele livraseră mărfuri în valoare totală de 2,56 milioane lei. Din această sumă, Maxi Prod A&M achitase 103.200 lei și beneficiase de bonificații de 112.700 lei. Rămăseseră neplătită o sumă de 2,35 milioane lei. Maxi Prod își schimbase numele, intrase în insolvență, iar apoi în faliment, așa că Cramele Cotnari se considerau îndreptățite să-și recupereze banii de la garanți. Pe parcursul procesului, Cramele Cotnari și-au majorat pretențiile până la 2,83 milioane lei, pe măsură ce se împlinise scadența și a altor facturi.
Pârâtul nici nu a citit contractul
De cealaltă parte, Nelu și Anca Cîrlescu au invocat introducerea de către Cramele Cotnari a unor clauze abuzive în contract. Nu avuseseră posibilitatea de a negocia prevederile referitoare la fidejusiune, transmițându-li-se că acesta era contractul standard, iar clauzele nu sunt negociabile. Era vorba practic de un contract de adeziune, pe care fuseseră nevoiți să-l accepte ca atare, fără a putea negocia nimic. Or, absența negocierii reprezenta un criteriu decisiv în evaluarea caracterului abuziv al clauzelor referitoare la fidejusiune. Pe de altă parte., din aproximativ 40 de facturi emise de Cramele Cotnari, doar șase conțineau o semnătură de primire, niciuna neaparținând vreunui reprezentant legal al ATQ Commercial. Din 40 de avize de însoțire, doar două erau semnate, indescifrabil. Niciuna dintre scrisorile de trăsură nu conținea semnătura persoanei care efectuase recepția mărfii. Prin urmare, nu se făcuse dovada livrării și recepționării produselor. Deci, nici a datoriei. De altfel, Cramele Cotnari nu menționaseră în acțiunea lor că puseseră sub sechestru mărfuri de aproximativ 530.000 lei aparținând ATQ Commercial în cadrul unei proceduri de executare silită.
Argumentele aduse de Nelu și Anca Cîrlescu au fost respinse pe rând de magistrații Tribunalului. Firma nu se afla la primul contract cu Cramele Cotnari SA. La celelalte, acceptase clauza de fidejusiune. Nu se putea spune deci că ar fi fost o clauză abuzivă. Dimpotrivă, era una deja cunoscută, asupra căreia se putuse reflecta. Dacă reprezentanții distribuitorului aveau o problemă cu această clauză, ar fi trebuit să o sesizeze anterior. „De altfel, pârâtul Cîrlescu Nelu, fiind întrebat la interogatoriu dacă recunoaşte că a acceptat toţi termenii contractului şi a garantat efectuarea plăţilor cu bunurile proprii, a răspuns «nu ştiu, nu am citit contractul». Prin urmare, dat fiind că pârâtul nici măcar nu a citit contractul, în mod evident nu se pune problema iniţierii vreunei negocieri a clauzelor acestora de către acest pârât. Iar reclamantei nu i se poate cere, în mod rezonabil, să iniţieze negocierea propriei variante de contract”, au arătat judecătorii.
Decizia finală va aparține Curții de Apel
De asemenea, facturile emise de Cramele Cotnari aveau atașate avize de însoțire a mărfii și scrisori de trăsură cu ștampila Maxi Prod A&M SRL, ceea ce demonstra că marfa fusese primită de această societate. Nu era nevoie să existe și comenzi scrise emise de aceasta. Totuși, judecătorii au respins trei facturi, totalizând o sumă de 1.257 lei, pentru diverse vicii de formă. Diferența de 2,82 milioane lei reprezenta însă o creanță fermă. Marfa în valoare de 530.000 lei sechestrată nu reprezenta o valorificare efectivă a creanței, ci doar o garanție. Doar în cazul executării ei, suma ar fi putut fi scăzută din creanța totală. Or, încă nu era cazul.
Magistrații Tribunalului au acceptat plângerea SC Cramele Cotnari SA, obligându-i pe soții Cîrlescu la plata a 2,82 milioane lei, ca și a sumei de 44.110 lei, drept cheltuieli de judecată. Hotărârea nu este încă definitivă. Ea a fost contestată de Nelu și Anca Cîrlescu, dosarul intrând pe rolul Curții de Apel.
Publicitate și alte recomandări video