Credincioșii ortodocși îl sărbătoresc duminică pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie cel Nou
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 16.01.2021

Credincioșii ortodocși îl sărbătoresc duminică pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie cel Nou

GALERIE
dumitru
  • dumitru
- +

Creștinii ortodocși îl prăznuiesc duminică pe Cuviosul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (sărbătorit anual la 27 octombrie), ale cărui sfinte moaște se păstrează în Catedrala patriarhală.

Cuviosul Dimitrie cel Nou s-a născut în satul Basarabi, aflat la sud de Dunăre, la 2-3 kilometri depărtare de cetatea Rusciuc.

Părinții Sfântului erau ortodocși, de origine valahă (română), și se îndeletniceau cu agricultura și cu creșterea vitelor. Deși nu s-au păstrat multe documente scrise în legătură cu data nașterii Sfântului Dimitrie, se crede că aceasta s-ar fi întâmplat prin sec. XIII, pe vremea împăraților Petru și Ioniță Asan ai statului româno-bulgar.

Ocupația de bază a tânărului Dimitrie era tot creșterea animalelor, ca și a părinților săi, dar adevărata sa vocație era aceea de a-L sluji pe Hristos. De aceea, încă din tinerețe, a intrat în viața monahală. Nu se poate afirma cu certitudine unde și-a început viața monahală tânărul Dimitrie, dar sunt păreri că acesta ar fi dus o viață pustnicească, într-o peșteră ce se afla în apropierea satului său natal, pe marginea Lomului. Luând însă în considerare faptul că în prima jumătate a sec al XIII-lea exista o viață monahală destul de bine organizată, este foarte probabil ca tânărul Dimitrie să-și fi început viața monahală într-o comunitate monahală mai bine cunoscută, ca de pildă cea de la Basarabi, din sudul Dobrogei (Sciția Mică).

Este posibil ca supranumele de Basarabov să i se fi dat în legătură cu această mănăstire, astfel de numiri întâlnindu-se și în cazul altor mari nevoitori ai vieții noastre monahale: Nicodim de la Tismana, Daniil Sihastrul, Paisie de la Neamț, Calinic de la Cernica, etc.

Despre chipul nevoințelor sale, despre data trecerii la cele veșnice, despre locul în care s-a întâmplat aceasta, despre cei ce l-au însoțit sau nu pe ultimul său drum, cât și despre locul mormântului său nu există niciun fel de date. Doar cântările Bisericii vorbesc despre nevoințele acestui Sfânt: "Ca un înger pe pământ viața ți-ai săvârșit, în post și rugăciune ziua și noaptea petrecând, ca să înfrângi pornirea ispitelor cu care te-ai luptat, ca un ostaș adevărat al lui Dumnezeu, a cărui voie ai împlinit-o din tinerețe, Dimitrie, și toate întunecime le-ai socotit. Pentru aceasta și noi cu credință te lăudăm și te slăvim".

Moaștele Sfântului aveau să fie descoperite în mod minunat, atunci când au crescut apele Lomului, surpând intrarea în peștera Sf. Dimitrie. O copilă bolnavă a avut o viziune despre locul unde se aflau moaștele Sfântului, viziune pe care a povestit-o părinților. Aceștia au anunțat preoții Bisericii, care adunându-se cu sobor mare la locul indicat de copilă, au descoperit acolo, în albia râului, moaștele întregi ale Sfântului.

Ca mărturie a revărsării Duhului Sfânt asupra unde au stat, fiind cinstite cu evlavie, până în anul 1774, când, datorită invaziei armatelor otomane, ele au fost luate și trecute Dunărea, la români, cu scopul de a fi duse în Rusia. Însă, la București, un creștin cu inimă aleasă, anume Hagi Dimitrie, a intervenit pe lângă autoritățile militare rusești, aflate în acel moment la sud de Dunăre, pentru a dărui aceste sfinte moaște românilor, având în vedere că Sfântul Dimitrie era de neam vlah. Autoritățile rusești au fost de acord, totuși s-au învoit ca măcar mâna dreaptă a Sfântului să ajungă la Kiev, unde se crede că se păstrează și astăzi în Lavra Pecerska.

În acest fel, sfintele moaște au fost aduse la București, întâmpinate cu mare alai, de toți credincioșii și clericii bucureșteni, în frunte cu mitropolitul Grigorie al Țării Românești. Ele au fost așezate în Catedrala mitropolitană, astăzi actuala Catedrală patriarhală, unde și astăzi moaștele Sfântului Dimitrie sunt izvor de binecuvântare duhovnicească. Sfântul a fost declarat ocrotitor al Bucureștiului, iar harul său s-a făcut simțit și prin numeroasele vindecări ce s-au petrecut la racla sa.

Luând în seamă aceste daruri dumnezeiești ale Sfântului Dimitrie, Biserica Ortodoxă îl socotește pe bună dreptate doctor iscusit al bolnavilor, izbăvitor al celor chinuiți de duhuri necurate, întăritor al bătrânilor, învățător al celor tineri, mângâietor al celor întristați, grabnic ascultător al celor ce se roagă, izbăvitor al celor ce sunt în primejdii, sprijinitorul întregii creștinătăți, precum și ocrotitorul țării noastre. (Agerpres)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Primăvara din ianuarie

Nicolae GRECU

Primăvara din ianuarie

Pericolul de îngheţare şi pericolul de carantină pun în primejdie desfăşurarea Ligii I conform graficului.

Filmuletul zilei

opinii

Un corifeu al „gândirii politice corecte” - Noam Chomsky (I)

Eugen MUNTEANU

Un corifeu al „gândirii politice corecte” - Noam Chomsky (I)

Unul dintre cei mai proeminenţi promotori ai „corectitudinii politice”, ideologie larg răspândită în mediile academice şi în mass media occidentale, este lingvistul american Noam Chomsky. O parte din ideile sale politice sunt analizate în articolul de faţă.

Dar cine „le are cu Biserica”?

pr. Constantin STURZU

Dar cine „le are cu Biserica”?

Acum o lună, mai exact pe 16 decembrie, au fost publicate rezultatele unui sondaj realizat de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române. Desfăşurată sub titulatura „Barometrul vieţii religioase”, cercetarea vine să evidenţieze şi ce impact a avut, din perspectivă religioasă, 2020 (anul „pandemic”) asupra populaţiei. 

Filozofie coruptă

arh. Ionel OANCEA

Filozofie coruptă

Într-o viziune grosolană despre normalitate se poate aprecia că administraţia comunistă era mai funcţională ca cea de astăzi. Pentru obţinerea unui act administrativ puteai merge la audienţe la diverşi tovarăşi cu funcţii dispuşi, de regulă, să te asculte. Dacă nu, existau cel puţin două chei universale capabile să facă minuni, pachetul de Kent sau de cafea naturală. Ajuta, la fel de mult, nepotismul, cunoştiinţele, bunii amici din lanţul slăbiciunilor atât de bine surprins în celebra schiţă a lui Caragiale.

pulspulspuls

De ce se pregăteşte oare nea Măricel?

De ce se pregăteşte oare nea Măricel?

După ce l-a acuzat lumea că a plecat din Casa Pătrată cu gentoiul burduşit de like-uri şi urmaritori ai paginii oficiale de Facebook a instituţiei, îndensând totul apoi pe pagina lui de polkitician, iacătă că nea Măricel, fostul şef de judeţ, mai vbine cu o surpriză, şi tot în spaţiul virtual. 

Caricatura zilei

Mușchi

Editia PDF

Bancul zilei

In Antarctica s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura de pe glob: -93,2 grade ...prin urmare va propunem sa ne reami (...)

Parteneri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.