În mod concret, în 2023 au fost tratați 2.984 de pacienți cu un astfel de diagnostic, între care 488 sunt femei și 2.496 bărbați. La polul opus, în 2019 au fost 335 internări la femei și 2.481 la bărbați, un total de 2.816 pacienți. Cifrele au scăzut cu până la 30% în pandemie, dată fiind închiderea spitalelor pentru internări, tratarea în ambulatoriu a mai multor situații și reticența generală a oamenilor de a mai apela la servicii medicale.

Citiți aici integral ediția Ziarul de Sănătate nr. 6

Dar dr. Marcel Alexandru Găină, de la Institutul de Psihiatrie din Iași, spune că aceste cifre nu arată nici măcar suprafața problemei dependenței de alcool. Una dintre cele mai mari probleme ale sistemului este reprezentată de faptul că statul român nu asigură condiții de post-cură, de tratament după episodul grav care-i aduce pe pacienți la internare.

„Nu avem o infrastructură pentru a trata acești pacienți în zona de recuperare. Ei sunt foarte fragili, iar noi trăim într-o societate cu o toleranță foarte particulară legată de alcool. Se discută fie de faptul că «bea ca tot omul», fie că «e alcoolic notoriu». De aceea la noi nu ar merge norma aplicată în multe țări europene, când poți conduce dacă bei o bere. La noi nimeni nu ar bea doar o bere”, spune dr. Marcel Alexandru Găină.

Medicul merge mai departe și spune că, în urma înapoierii țării cauzată de anii de comunism și de regim închis, am rămas cu „un fel de atitudine de toleranță a morții”. Altfel nu se explică, spune dr. Găină, cum reușim să stăm să ne uităm la oamenii din jurul nostru care se îngroapă în alcool și se îndreaptă încet, dar sigur, către moarte, fără să intervenim.

„Nu avem și nu am avut o guvernare care să își asume responsabilitatea de a investi într-o reformă care nu se va amortiza într-un mandat de politician. Va dura 10-12 ani până se vor vedea efectele, până atunci poate să dispară și partidul, nu doar politicianul. Și pierdem foarte mult din perspectivele sistemice, dincolo de suferința umană propriu-zisă. Dacă nu ar fi alcool, probabil că jumătate din paturile de la gastroenterologie sau de la cardiologie ar rămâne goale, aceasta este magnitudinea. Deci o amortizare a acestei investiții va exista, dar în timp”, a punctat dr. Marcel Alexandru Găină.

Pacientul se reface în spital și se întoarce apoi la alcool

Specialistul spune că nu statistica ar trebui să ne mire, faptul că sunt mai multe cazuri la Institutul de Psihiatrie. Acesta ar putea să fie un semnal bun, că oamenii trec peste sentimentul conservator și apelează la ajutor de specialitate. Dar problema foarte mare este aceea că pacientul dependent se întoarce în același mediu toxic care l-a împins în primă fază spre alcool. Și acolo va suferi o recădere, uneori la foarte scurt timp.

„Și nu este vina pacientului, care este dependent, se întoarce în mediul toxic, iar cei care-l văd întorcându-se au două oportunități. Ori se lasă și ei de băut, ori fac ca lumea să revină la normal și să bea din nou. Se întâmplă des ca pacientul de săptămâna trecută să-l văd adus din nou în garda de săptămâna viitoare. Asta îl scoate ușor-ușor din cercul social și nu are sistemul de sprijin pentru a trece peste dependență”, spune medicul.

Dependența de alcool, explică dr. Marcel Alexandru Găină, dă unele dintre cele mai grave cazuri tratate la Institutul de Psihiatrie Socola. Acesta a explicat că în cazul pacienților schizofrenici, dacă familia este implicată și cazurile mai complexe pot fi manageriate. În cazul celor depresivi, dacă există o reziliență psihologică, un resort de acest fel, se poate lucra cu el. Dar un dependent de alcool nu are adesea sprijin fiindcă aparținătorii nu înțeleg faptul că trece printr-o boală, o suferință, o dependență, nu e doar alegerea de a bea.

„Suferința este la nivel de îngrijiri paliative. În cancer se vorbește despre un anumit tip de suferință, una globală, pe plan biologic, psihologic, în sensul în care după un anumit timp nu o să mai arate lumea niciodată la fel. Așa este și în cazul alcoolului, este un mecanism fragil acolo dat peste cap de alcool și nu mai ai niciun resort ca să-l aduci cu picioarele pe pământ”, a completat medicul.

„Suntem pur și simplu copleșiți”

„Suntem copleșiți, pur și simplu, de aceste cazuri”, a mai explicat specialistul, care a insistat asupra faptului că multe persoane nu înțeleg că alcoolul ucide. Uneori o face repede, prin crizele de delirium tremens din care studiile arată că 15% persoane nu-și mai revin și mor, alteori o face încet, modificând radical programul de zi cu zi.

„Alcoolul, deși te adoarme bine, îți dă un somn neodihnitor și vezi asta în timp. Te privează de acel somn REM, când creierul se regenerează, înmagazinează amintiri, atunci când «se schimbă uleiul», ca la mașină. După nu timp, deprivarea aia de somn REM duce la cazuri foarte grave. Am un profesor universitar internat care halucina și transpira în ultimul hal. Ne certam cu asistentele de ce i-au mutat patul lângă geam, dar patul avea un picior mai scurt și a reușit să plece cu totul, doar tremurând, până lângă fereastră”, a punctat dr. Marcel Alexandru Găină.

Iar una dintre dificultățile de care se lovesc specialiștii este că nu pot să dea medicație împotriva sevrajului, fiindcă totul ar trebui să treacă prin ficat. Iar ficatul este distrus de consumul de ani de zile de alcool.

„Aceste persoane reacționează extrem de divers. Pui perfuzii să le crești tensiunea, este tot lichidul ăla care intră în vene, calculat și bine gândit, iar apoi apare șocul pentru medici, cum de la tensiune 6 are tensiune 22. Și este o spaimă majoră fiindcă noi nu avem medic specializat în ATI, cum este la Republica Moldova, în Bălți, spre exemplu. Încă nu am pierdut niciun pacient cu delirium tremens, dar nu nici nu vreau să ajungem în situația asta. Și sunt pacienți pe care nu ți-i primește nimeni, chiar dacă ar avea nevoie de intubare în regim de urgență”, a declarat dr. Marcel Alexandru Găină.

Iar cazurile de care se lovesc medicii le consumă atât resursele fizice, cât și cele psihice. Sunt familii destrămate, copii bătuți de părinți, dar care rămân să o ajute pe mama lor fiindcă dacă merg la școală, povestește medicul, mama ajunge să fie bătută și mai tare. Un astfel de caz, după ce își revine din sevraj, din acea beție perpetuă dată de alcool, și își dă seama, conștientizează ce a făcut, devine suicidar, spune dr. Găină.

„Revine umanitatea în el, dar asta se poate întâmpla doar într-un mediu controlat și într-o perioadă mai mare de timp, nu în spital după șapte zile de internare. Am avut într-o gardă de șase ori persoane aduse de poliție cu ordin de restricție încălcat și violență la consumul de alcool. Cu femeia bătută la ora 02.00, soțul internat la noi, la ora 08.00 era adus din nou cu ordin de restricție. Și ce se întâmplă aici? Va fi pus pe picioare, dar nu merge acasă să se facă bine, scopul lui e să finalizeze ce a început. Nu e normal să fie în arestul poliției și nu la noi? Că dacă cineva fura un animal, dar nu era băut, nu ajungea la Socola”, a explicat dr. Marcel Alexandru Găină.

Problema grupurilor de suport este una importantă, explică acesta. Ele sunt făcute în momentul de față doar în regim privat sau de către ONG-uri, dar este nevoie de astfel de servicii integrate pentru a-i ajuta cu adevărat pe dependenți. Iar situația nu merge decât spre o agravarea continuă. Medicul a punctat ce lipsește din statistici: faptul că din 2019 încoace este o realitate „strigătoare la cer” care prezintă specialiștilor cazuri pe care nu le regăsesc nici în manualele de specialitate.

Crește numărul tinerilor afectați

„Apar foarte mulți tineri cu delirium tremens, iar cărțile noastre nu sunt pregătite pentru ei. Sunt raportate ca vârstă de debut 35 de ani, dar am avut un tânăr la 24 de ani care era să-l pierd, îl resuscitam în ambulatoriu, și nimeni nu putea să creadă că e delirium tremens. Asta înseamnă că a început să bea, constant, din ce în ce mai mult, de la 15 ani, ca să poată ajunge aici”, a mai specificat medicul.

Iar efectele alcoolului asupra creierului tinerilor sunt foarte mari. Dr. Găină a explicat că există un studiu care demonstrează faptul că atunci când consumul de alcool începe înainte de 20 de ani, șansa de supraviețuire în cazul unor complicații ulterioare scade cu 5% pentru fiecare an de consum. Deci un tânăr care a început să bea de la 15 ani are doar 60% șanse de a fi pus pe picioare în cazul unui sevraj masiv.

„Nu cred că avem un plan național pe alcool încă, dar vedeți în ce termeni discutăm asta, ca o normalitate. «Consumul excesiv de alcool dăunează grav sănătății», mesajul acesta pe care-l auzim de 12 ani de zile la televizor, a ajuns să fie doar un fel de reminder că trebuie să iei o bere din frigider. Nu este suficient și nu face asta, iar până când nu ne va impune cineva, poate Uniunea Europeană, nu pare că vor fi făcuți pași în această direcție”, a conchis specialistul.

 

Publicitate și alte recomandări video