Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Creşterea economică evaluează expansiunea economiei unei ţări şi este considerată atât de factorii de decizie politică, cât şi de cercetători, ca o măsură a bunăstării şi a succesului economic. Cel mai popular indicator al creşterii economice este creşterea Produsului Intern Brut (PIB). Acest indicator estimează valoarea adăugată la nivelul unei ţări şi se calculează ca valoarea totală a tuturor bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară minus valoarea bunurilor şi serviciilor necesare pentru a le produce.
Creşterea economică a generat o creştere a nivelului de trai în întreaga lume. În medie, oamenii bogaţi sunt mai fericiţi decât oamenii mai săraci, iar ţările mai bogate sunt mai fericite decât ţările mai sărace. Şi totuşi, conform Paradoxului Easterlin, bogăţia naţională în creştere nu este întotdeauna însoţită de o fericirea naţională în creştere1. Unele ţări au înregistrat niveluri de creştere economică ridicate, dar nu au înregistrat şi o creştere a fericirii. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că indicatorul standard al creşterii economice, variaţia produsul intern brut (PIB), măsoară doar dimensiunea economiei la nivelul unei naţiuni şi nu reflectă bunăstarea unei naţiuni. Cu toate acestea, factorii de decizie politică şi economiştii tratează adesea PIB-ul sau PIB-ul pe cap de locuitor ca o unitate cuprinzătoare pentru a semnifica dezvoltarea unei naţiuni, combinând prosperitatea sa economică şi bunăstarea societăţii. Drept urmare, politicile care duc la creşterea economică sunt considerate a fi benefice pentru întreaga societate.
Ideea de creştere economică provine din şcoala clasică de economie în care creşterea veniturilor naţionale reprezintă creşterea bogăţiei unei naţiuni. Conceptul de creştere economică a câştigat popularitate în timpul revoluţiei industriale, când economiile de piaţă s-au dezvoltat semnificativ. Deşi adesea invenţia PIB-ului i se atribuie lui Simon Kuznets, laureat al premiului Nobel pentru Economie în 1971, care a scris pe larg pe tema veniturilor naţionale încercând să estimeze venitul naţional al Statelor Unite în anii ‚30 pentru a înţelege amploarea Marii Depresii2 şi a propagat utilizarea PIB-ului ca măsură a venitului naţional, definiţia modernă a PIB-ului a fost elaborată de John Maynard Keynes în timpul celui de Al Doilea Război Mondial3. Potrivit acestuia, estimarea venitului naţional ar trebui să fie suma consumului privat, a investiţiilor şi a cheltuielilor guvernamentale. El a respins versiunea lui Kuznets care includea veniturile guvernamentale, dar nu şi cheltuieli guvernamentale. Metoda lui Keynes de calcul a PIB-ului care include şi cheltuielile guvernamentale în veniturile unei ţări şi care a fost determinată de necesităţile din timpul războiului, a fost acceptată în întreaga lume chiar şi după terminarea războiului şi continuă a fi utilizată până în prezent.
Una dintre limitările indicatorului PIB este că se adresează doar venitului mediu, nereuşind să reflecte modul în care trăiesc de fapt majoritatea oamenilor sau a celor care beneficiază de creşterea economică. Cercetările recente arată că o concentrarea exclusivă pe PIB şi câştigul economic pentru a măsura dezvoltarea ignoră efectele negative ale creşterii economice asupra societăţii, cum ar fi inegalitatea veniturilor. Thomas Piketty în cartea Capitalul în secolul XXI (2014) analizează modul în care bogăţia unei societăţi devine mai concentrată şi de ce acest lucru este contraproductiv dezvoltării. Dacă nu sunt corectate inegalităţile economice în creştere, acestea pot determina nu numai o încetinire a creşterii sau o scădere, ci pot genera şi instabilitate, şi dezordine în societate, reprezentând o ameninţare la baza fundamentului democraţiei liberale.
Predominanţa PIB-ului ca măsură a creşterii economice se datorează parţial faptului că este mai uşor de cuantificat producţia de bunuri şi servicii decât măsurarea unui indice multidimensional al dezvoltării. Un indicator extins, care încearcă să măsoare aspectul multidimensional al dezvoltării este Indicele Dezvoltării Umane, conceput de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi care este mai potrivit pentru a urmări progresul nu numai al celor bogaţi, ci şi al naţiunilor sărace. Indicele progresului social (SPI) dezvoltat de organizaţia non-profit, Social Progress Imperative, extinde Indicele Dezvoltării Umane incluzând o gamă largă de domenii, inclusiv nevoile umane de bază, fundamentele bunăstării şi oportunităţile de progres. Prin urmare, acest indice este capabil să sintetizeze cele mai relevante aspecte care determină dezvoltarea.
Având în vedere că scopul final este de a avea o societate mai corectă şi mai echitabilă, care prosperă din punct de vedere economic şi care oferă cetăţenilor o calitate ridicată a vieţii, este necesară o schimbare a ceea ce măsurăm şi percepem ca un barometru al dezvoltării astfel încât să ajustăm politicile publice.
1 Easterlin, R. A. (1974). Does Economic Growth Improve the Human Lot? Some Empirical Evidence
2 Kuznets, S. (1934). National Income, 1929-1932, National Bureau of Economic Research
3 Keynes, J. M. (2010). How to Pay for the War. In Essays in Persuasion
Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |