Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Creşterea economică reflectă dezvoltarea unei naţiuni?

GALERIE
Alin Andries
  • Alin Andries
- +

Creşterea economică evaluează expansiunea economiei unei ţări şi este considerată atât de factorii de decizie politică, cât şi de cercetători, ca o măsură a bunăstării şi a succesului economic. Cel mai popular indicator al creşterii economice este creşterea Produsului Intern Brut (PIB). Acest indicator estimează valoarea adăugată la nivelul unei ţări şi se calculează ca valoarea totală a tuturor bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară minus valoarea bunurilor şi serviciilor necesare pentru a le produce. 

Creşterea economică a generat o creştere a nivelului de trai în întreaga lume. În medie, oamenii bogaţi sunt mai fericiţi decât oamenii mai săraci, iar ţările mai bogate sunt mai fericite decât ţările mai sărace. Şi totuşi, conform Paradoxului Easterlin, bogăţia naţională în creştere nu este întotdeauna însoţită de o fericirea naţională în creştere1. Unele ţări au înregistrat niveluri de creştere economică ridicate, dar nu au înregistrat şi o creştere a fericirii. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că indicatorul standard al creşterii economice, variaţia produsul intern brut (PIB), măsoară doar dimensiunea economiei la nivelul unei naţiuni şi nu reflectă bunăstarea unei naţiuni. Cu toate acestea, factorii de decizie politică şi economiştii tratează adesea PIB-ul sau PIB-ul pe cap de locuitor ca o unitate cuprinzătoare pentru a semnifica dezvoltarea unei naţiuni, combinând prosperitatea sa economică şi bunăstarea societăţii. Drept urmare, politicile care duc la creşterea economică sunt considerate a fi benefice pentru întreaga societate.

Ideea de creştere economică provine din şcoala clasică de economie în care creşterea veniturilor naţionale reprezintă creşterea bogăţiei unei naţiuni. Conceptul de creştere economică a câştigat popularitate în timpul revoluţiei industriale, când economiile de piaţă s-au dezvoltat semnificativ. Deşi adesea invenţia PIB-ului i se atribuie lui Simon Kuznets, laureat al premiului Nobel pentru Economie în 1971, care a scris pe larg pe tema veniturilor naţionale încercând să estimeze venitul naţional al Statelor Unite în anii ‚30 pentru a înţelege amploarea Marii Depresii2 şi a propagat utilizarea PIB-ului ca măsură a venitului naţional, definiţia modernă a PIB-ului a fost elaborată de John Maynard Keynes în timpul celui de Al Doilea Război Mondial3. Potrivit acestuia, estimarea venitului naţional ar trebui să fie suma consumului privat, a investiţiilor şi a cheltuielilor guvernamentale. El a respins versiunea lui Kuznets care includea veniturile guvernamentale, dar nu şi cheltuieli guvernamentale. Metoda lui Keynes de calcul a PIB-ului care include şi cheltuielile guvernamentale în veniturile unei ţări şi care a fost determinată de necesităţile din timpul războiului, a fost acceptată în întreaga lume chiar şi după terminarea războiului şi continuă a fi utilizată până în prezent.

Una dintre limitările indicatorului PIB este că se adresează doar venitului mediu, nereuşind să reflecte modul în care trăiesc de fapt majoritatea oamenilor sau a celor care beneficiază de creşterea economică. Cercetările recente arată că o concentrarea exclusivă pe PIB şi câştigul economic pentru a măsura dezvoltarea ignoră efectele negative ale creşterii economice asupra societăţii, cum ar fi inegalitatea veniturilor. Thomas Piketty în cartea Capitalul în secolul XXI (2014) analizează modul în care bogăţia unei societăţi devine mai concentrată şi de ce acest lucru este contraproductiv dezvoltării. Dacă nu sunt corectate inegalităţile economice în creştere, acestea pot determina nu numai o încetinire a creşterii sau o scădere, ci pot genera şi instabilitate, şi dezordine în societate, reprezentând o ameninţare la baza fundamentului democraţiei liberale.

Predominanţa PIB-ului ca măsură a creşterii economice se datorează parţial faptului că este mai uşor de cuantificat producţia de bunuri şi servicii decât măsurarea unui indice multidimensional al dezvoltării. Un indicator extins, care încearcă să măsoare aspectul multidimensional al dezvoltării este Indicele Dezvoltării Umane, conceput de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi care este mai potrivit pentru a urmări progresul nu numai al celor bogaţi, ci şi al naţiunilor sărace. Indicele progresului social (SPI) dezvoltat de organizaţia non-profit, Social Progress Imperative, extinde Indicele Dezvoltării Umane incluzând o gamă largă de domenii, inclusiv nevoile umane de bază, fundamentele bunăstării şi oportunităţile de progres. Prin urmare, acest indice este capabil să sintetizeze cele mai relevante aspecte care determină dezvoltarea.

Având în vedere că scopul final este de a avea o societate mai corectă şi mai echitabilă, care prosperă din punct de vedere economic şi care oferă cetăţenilor o calitate ridicată a vieţii, este necesară o schimbare a ceea ce măsurăm şi percepem ca un barometru al dezvoltării astfel încât să ajustăm politicile publice.

 

1 Easterlin, R. A. (1974). Does Economic Growth Improve the Human Lot? Some Empirical Evidence

2 Kuznets, S. (1934). National Income, 1929-1932, National Bureau of Economic Research

3 Keynes, J. M. (2010). How to Pay for the War. In Essays in Persuasion

 

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri