Creşterea economică reflectă dezvoltarea unei naţiuni?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

Creşterea economică reflectă dezvoltarea unei naţiuni?

GALERIE
Alin Andries
  • Alin Andries
- +

Creşterea economică evaluează expansiunea economiei unei ţări şi este considerată atât de factorii de decizie politică, cât şi de cercetători, ca o măsură a bunăstării şi a succesului economic. Cel mai popular indicator al creşterii economice este creşterea Produsului Intern Brut (PIB). Acest indicator estimează valoarea adăugată la nivelul unei ţări şi se calculează ca valoarea totală a tuturor bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară minus valoarea bunurilor şi serviciilor necesare pentru a le produce. 

Creşterea economică a generat o creştere a nivelului de trai în întreaga lume. În medie, oamenii bogaţi sunt mai fericiţi decât oamenii mai săraci, iar ţările mai bogate sunt mai fericite decât ţările mai sărace. Şi totuşi, conform Paradoxului Easterlin, bogăţia naţională în creştere nu este întotdeauna însoţită de o fericirea naţională în creştere1. Unele ţări au înregistrat niveluri de creştere economică ridicate, dar nu au înregistrat şi o creştere a fericirii. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că indicatorul standard al creşterii economice, variaţia produsul intern brut (PIB), măsoară doar dimensiunea economiei la nivelul unei naţiuni şi nu reflectă bunăstarea unei naţiuni. Cu toate acestea, factorii de decizie politică şi economiştii tratează adesea PIB-ul sau PIB-ul pe cap de locuitor ca o unitate cuprinzătoare pentru a semnifica dezvoltarea unei naţiuni, combinând prosperitatea sa economică şi bunăstarea societăţii. Drept urmare, politicile care duc la creşterea economică sunt considerate a fi benefice pentru întreaga societate.

Ideea de creştere economică provine din şcoala clasică de economie în care creşterea veniturilor naţionale reprezintă creşterea bogăţiei unei naţiuni. Conceptul de creştere economică a câştigat popularitate în timpul revoluţiei industriale, când economiile de piaţă s-au dezvoltat semnificativ. Deşi adesea invenţia PIB-ului i se atribuie lui Simon Kuznets, laureat al premiului Nobel pentru Economie în 1971, care a scris pe larg pe tema veniturilor naţionale încercând să estimeze venitul naţional al Statelor Unite în anii ‚30 pentru a înţelege amploarea Marii Depresii2 şi a propagat utilizarea PIB-ului ca măsură a venitului naţional, definiţia modernă a PIB-ului a fost elaborată de John Maynard Keynes în timpul celui de Al Doilea Război Mondial3. Potrivit acestuia, estimarea venitului naţional ar trebui să fie suma consumului privat, a investiţiilor şi a cheltuielilor guvernamentale. El a respins versiunea lui Kuznets care includea veniturile guvernamentale, dar nu şi cheltuieli guvernamentale. Metoda lui Keynes de calcul a PIB-ului care include şi cheltuielile guvernamentale în veniturile unei ţări şi care a fost determinată de necesităţile din timpul războiului, a fost acceptată în întreaga lume chiar şi după terminarea războiului şi continuă a fi utilizată până în prezent.

Una dintre limitările indicatorului PIB este că se adresează doar venitului mediu, nereuşind să reflecte modul în care trăiesc de fapt majoritatea oamenilor sau a celor care beneficiază de creşterea economică. Cercetările recente arată că o concentrarea exclusivă pe PIB şi câştigul economic pentru a măsura dezvoltarea ignoră efectele negative ale creşterii economice asupra societăţii, cum ar fi inegalitatea veniturilor. Thomas Piketty în cartea Capitalul în secolul XXI (2014) analizează modul în care bogăţia unei societăţi devine mai concentrată şi de ce acest lucru este contraproductiv dezvoltării. Dacă nu sunt corectate inegalităţile economice în creştere, acestea pot determina nu numai o încetinire a creşterii sau o scădere, ci pot genera şi instabilitate, şi dezordine în societate, reprezentând o ameninţare la baza fundamentului democraţiei liberale.

Predominanţa PIB-ului ca măsură a creşterii economice se datorează parţial faptului că este mai uşor de cuantificat producţia de bunuri şi servicii decât măsurarea unui indice multidimensional al dezvoltării. Un indicator extins, care încearcă să măsoare aspectul multidimensional al dezvoltării este Indicele Dezvoltării Umane, conceput de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi care este mai potrivit pentru a urmări progresul nu numai al celor bogaţi, ci şi al naţiunilor sărace. Indicele progresului social (SPI) dezvoltat de organizaţia non-profit, Social Progress Imperative, extinde Indicele Dezvoltării Umane incluzând o gamă largă de domenii, inclusiv nevoile umane de bază, fundamentele bunăstării şi oportunităţile de progres. Prin urmare, acest indice este capabil să sintetizeze cele mai relevante aspecte care determină dezvoltarea.

Având în vedere că scopul final este de a avea o societate mai corectă şi mai echitabilă, care prosperă din punct de vedere economic şi care oferă cetăţenilor o calitate ridicată a vieţii, este necesară o schimbare a ceea ce măsurăm şi percepem ca un barometru al dezvoltării astfel încât să ajustăm politicile publice.

 

1 Easterlin, R. A. (1974). Does Economic Growth Improve the Human Lot? Some Empirical Evidence

2 Kuznets, S. (1934). National Income, 1929-1932, National Bureau of Economic Research

3 Keynes, J. M. (2010). How to Pay for the War. In Essays in Persuasion

 

Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.