Cristian Grosu / Atenție la anii 2025-2028 – Problema nu e doar bugetară. 8 elemente și 5 întrebări despre boala care ne ține în viață

Dar problema NU este doar bugetară:

În analiza de mai jos, punem cap la cap niște cifre care arată complicațiile asupra economiei – un fel de aliniere a 8 găuri negre care se potențează reciproc – și fiecare își poate recunoaște locul fie în aceste cifre, fie în relația dintre ele.

Nu e o simplă alăturare de indicatori – unele sectoare se apropie de o criză și vor contribui într-un mod neașteptat la problemele din următorii 2-3 ani:

1, Creșterea economică pe semestrul 1 a fost de 0,7%. Prognoza pe tot anul – pe care s-au făcut calculele si de buget si de deficit este de 3%.

2, Creșterea e șocant de mică pentru că ea vine pe fondul creșterii cu 10% an/an a consumului (consum ajuns la un maxim istoric, de 90% din media UE, mult chiar deasupra unor state vestice).

Adică cum: nici un consum istoric pe datorie și bani din elicopter nu ne mai salvează?

3, Creșterea e șocat de mică pentru că ea vine pe fondul unor cheltuieli din viitor ale populației: la finele lunii iunie 2024, gospodăriile românești luaseră credite de consum cât în tot anul 2023 – iar tendința nu dă semne de oprire.

4, Un fenomen ignorat total: prăbușirea construcțiilor de locuinte cu 22% față de aceeași perioadă din 2023, cand am mai avut o cădere de 10% față de 2022. Deja în orașele mari chiriile se apropie de prețurile occidentale.

5, Industria își continuă scăderea (-0,9% în S1) – exporturile au contribuție negativă la PIB, iar consumul, în lipsa producției, crește deficitul comercial, pe cel de cont curent și costurile de îndatorare.

6, Scăderea industriei încă NU schimbă în mod pozitiv structura PIB: industria a coborât de la 22% în urmă cu 4 ani, la 18%, IT-ul n-a acoperit decât un punct procentual scăderea (de la 8 la 9%), construcțiile își păstrează poziția numai prin construcția de infrastructură de transport. În rest este consum + servicii, sector supus unui violent proces de evaziune fiscală.

7, Numărul companiilor care au cerut însolvența în S1 2024 a fost dublu față de cel din S1 2023: e vorba de insolvențe curente, de piață, dar care arată vulnerabilitatea ecosistemului de business la măsuri guvernamentale care perturbă piața sau verticalele din piață. Iar aceste companii nu înseamnă doar PIB, ci și salariați, cu toate contribuțiile pe care le presupune asta.

8, Toti indicatorii de mai sus stau pe fundalul scăderii productivității muncii – sursa de bază a economiei – care coboară de 2 ani, deși suntem la 25% față de media europeană, care urcă în continuare, în timp ce noi coborâm.

Problema bugetară pentru următorii ani e foarte mare, în ciuda faptului că e posibil ca Uniunea Europeană să ne aprobe revenirea în ținta de deficit în termen de 7 ani:
însă NU e doar o problemă bugetară, ceea ce va complica chiar ”problema bugetară” .

Continuarea, pe cursdeguvernare

Publicitate și alte recomandări video