Cristian Mandeal - „Minutul de calitate maximă în concert este rezultatul orelor multe de repetiţii” (IV)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Cristian Mandeal - „Minutul de calitate maximă în concert este rezultatul orelor multe de repetiţii” (IV)

GALERIE
Alex Vasiliu
  • Alex Vasiliu
- +

Am întâlnit deseori muzicieni care, ascultând cuvintele admirative despre o creaţie a lor din trecute perioade, preferau comentariile celor mai recente realizări - atitudine firească în cazul profesionistului preocupat mereu să evolueze. Totuşi, adăugând ultima serie de tuşe la portretul lui Cristian Mandeal, mă voi întoarce mai întâi la cronicile concertelor susţinute la Iaşi, deşi selecţia este dificilă, pentru că sunt numeroase, toate apreciative.

Textele aparţin Lilianei Gherman, care a scris, din 1966 până în 1995, săptămână de săptămână pentru revista „Cronica”, jurnalul de concert al Filarmonicii „Moldova”. Cultura muzicală, rigoarea, obiectivitatea autoarei au asigurat însemnărilor valoarea de documente ale istoriei muzicale româneşti. În 1981, Liliana Gherman lumina trăsăturile definitorii ale personalităţii lui Cristian Mandeal.

Ieşită cu totul din comun este […] forţa dirijorală şi interpretativă a acestui încă foarte tânăr muzician, evidenţiată pe tot parcursul programului, dar izbucnind copleşitor în Simfonia „Patetica”. Cristian Mandeal ştie ce vrea, face cu orchestra ce vrea (şi ce frumos a cântat orchestra…), are un simţ înnăscut al efectului sonor şi psihologic, simte muzica cu fiecare fibră a fiinţei, este capabil de dezlănţuiri temperamentale electrizante, dar şi de momente de tulburător lirism, pe fundalul unor variaţii dinamice de mare rafinament. Ar mai fi de subliniat în acest sens vioiciunea ritmică, capacitatea de a stăpâni tempo-uri mari fără pierderea sensului muzical. Toate aceste calităţi îl desemnează pe Cristian Mandeal ca pe o autentică valoare a generaţiei tinere de interpreţi români, iar execuţia Simfoniei a VI-a de P.I. Ceaikovski a fost una dintre cele mai frumoase şi emoţionante realizări ce au putut fi urmărite în sala Filarmoni-cii ieşene. („Cronica”, nr. 47, 20 noiembrie 1981, comentariu antologat în al II-lea volum din seria „Dimensiuni ale creaţiei şi interpretării. File de cronică muzicală (1977-1986)”, Editura Artes, 2003, pag. 99)

Conţinutul programelor simfonice şi al înregistrărilor discografice realizate de Cristian Mandeal numai în deceniul 1981-1990, dovedeşte predilecţia sa pentru lucrările ample, grandioase, cu structuri muzicale complexe, cu o forţă emoţională copleşitoare. La Iaşi a mai dirijat Simfonia a IV-a „Romantica” de Bruckner (1982), poemul simfonic „Aşa grăit-a Zarathustra” de Richard Strauss (1983), Suita a III-a „Săteasca” de George Enescu, Suita nr. 1 de Béla Bartók (1985), timp în care a fost programat în Bucureşti la Filarmonică şi la Radio, a realizat cu orchestra Filarmonicii din Cluj-Napoca integrala celor nouă simfonii de Anton Bruckner (discuri „Electrecord”-România şi „Tobu”-Japonia), s-a întors la Iaşi în 1987 pentru înregistrarea în premieră a operei „Golem şi Arald” de Nicolae Bretan (cu orchestra Filarmonicii de aici, disc publicat în 1995 la casa „Nimbus”, difuzat în Anglia şi în America de Nord), a înregistrat Simfonia a VI-a „Culori” de Pascal Bentoiu (1987, cu orchestra Filarmonicii din Cluj-Napoca). CD-urile imprimate în deceniul 1991-2000 cu orchestra Filarmonicii din Bucureşti (integrala simfoniilor de Brahms, integrala Enescu pentru casa „Arte Nova Classics” în 1996-1997), Simfonia „Manfred” de Ceaikovski cu orchestra simfonică din Haifa, în deceniul următor opera „Oedip” de George Enescu la Festivalul de la Edinsburg (2002) cu BBC Scottish Symphony, „Simfonia Alpilor” de Richard Strauss cu Orcheastra Naţională Radio România (Casa Radio, 2015) sunt câteva repere dintr-„O viaţă de erou” (ca să citez titlul altei partituri simfonice a compozitorului german), în care succesele, aprecierile unor muzicieni importanţi ai lumii, cronicile elogioase, realizările importante pe plan organizatoric-managerial cât a condus Filarmonica din Bucureşti, ca director artistic al Festivalului Internaţional „George Enescu” (ediţiile din 2001 şi 2003), activitatea ca director artistic al unor orchestre din Spania şi Marea Britanie, ca dirijor rezident al unor ansambluri simfonice din Italia, nu au împiedicat tradiţionalele malversaţiuni de acasă, de la Bucureşti, care l-au determinat să părăsească Filarmonica „George Enescu”.

Aşa cum au fost înaintaşii săi cu baghetă Antonin Ciolan, Ionel Perlea, Constantin Silvestri, Sergiu Celibidache, Ion Baciu - Cristian Mandeal s-a dovedit întemeietor şi educator de ansambluri simfonice, exemplul cel mai recent fiind Orchestra de Tineret din Bucureşti, cu care a susţinut multe concerte în ţară, în străinătate, a înregistrat discuri. Cel mai mult în acest caz este importantă vocaţia de pedagog, deoarece instrumentiştii se schimbă din trei în trei ani, şi rolul dirijorului de a menţine nivelul performant artistic este esenţial.

Cu toate limitările înregistrărilor, chiar ale celor mai fidele din punct de vedere tehnic, imprimările lui Cristian Mandeal redau întotdeauna soliditatea concepţiei, a arhitecturii muzicale, dramaturgia, argumentarea deplină a contrastelor, sonoritatea grandioasă ori evanescentă impusă de partitură, starea specială în care dirijorul temperamental, pasionat, lucid, virtuoz îi atrage cu sine pe instrumentiştii din orchestră şi pe cei ce ascultă. Cu câteva zile în urmă, am primit din partea sa una din „parolele” de acces spre înţelegerea stilului interpretativ pe care şi l-a modelat: Oricât de bine am organiza materia sonoră, creierul nu trebuie să domine prea puternic partea emoţională, partea de viaţă, între ghilimele improvizatorică, partea de inefabil, de unicitate a interpretării în faţa publicului ca moment suprem, demers al dirijorului din primul moment, de la repetiţie, până la concert.

Ne rămâne să sperăm că în stagiunea 2021-2021, maestrul Cristian Mandeal îşi va etala din nou concepţia muzicală în sala de concert a Iaşului.

Alex Vasiliu este jurnalist, muzicolog şi profesor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pesedistul bun, pesedistul rău

Cătălin ONOFREI

Pesedistul bun, pesedistul rău

În viitor, se vor înmulţi cazurile în care înţeleptul Vasile se va contra cu ţăranul Marcel! 

Filmuletul zilei

opinii

Din ce în ce mai buni

Briscan ZARA

Din ce în ce mai buni

Ideea pensionării la 70 de ani mi se pare bună, însă doar ca idee, nu ca lege. Pentru că se ştie faptul că românii sunt extrem de buni la interpretarea oricărui text, fie el biblic, politic sau legislativ, şi vor fi în stare să scoată din asta ceva cu totul şi cu totul diferit decât ce s-a intenţionat, chiar pervers.

Glose la Eminescu

Nicolae TURTUREANU

Glose la Eminescu

* „E ochiul lui/ atotcuprinzător,/ scăldându-ne-n lumină/ preacurată.// Poeţi ce-au fost,/ poeţi ce au să vină,/ traşi pe a poeziei sale roată.”

Eminescu - în vremea lui şi a noastră

Mihai DORIN

Eminescu - în vremea lui şi a noastră

În vremea lui, Eminescu a fost de puţini înţeles, de unii iubit, de mulţi urât. Nimic nou sub soare. Să înţelegi un om care venea din adâncul timpului, de la „izvoarele veşnice” din care, vorba lui Iorga, se nutresc „naţiile şi secolele”, nu era la îndemână decât spiritelor alese. Iar acestea erau puţine, într-un timp anomic, în care regulile le făceau parvenţii, năimiţii, patrioţii de profesie, speculanţii „frazei”, adică ai vorbelor fără duh, învăţate pe de rost, pentru a camufla adevărul vieţii. Cronicarul acelui timp e perceput a fi Caragiale, întrucât râsu-plânsu are mai mare trecere decât tragicul eminescian. Cei doi se întâlnesc însă în pasiunea de a devoala adevărulşi a vitupera impostura.

pulspulspuls

Vizitele de dimineaţă ale lui Mihăiţă care i-au scos din minţi pe procurori

Vizitele de dimineaţă ale lui Mihăiţă care i-au scos din minţi pe procurori

Of, of, că grele vremuri am mai ajuns să trăim la Iaşi, stimaţi telespectatori, încât iote că nu trec două zile şi iar ne năpădesc informaţiile pe surse toate una şi una despre dosarele mai marilor zilei, fie Mihăiţă, fie dom’ Costel. 

Caricatura zilei

City manager

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.