Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Ar fi nepotrivit ca, în momentul de faţă, să punem semnul egal între îngrijorarea de astăzi a americanilor faţă de ascensiunea Chinei comuniste şi teama provocată de progresele Uniunii Sovietice, în anii 1950 şi la începutul anilor 1960. Dar, aşa cum o ilustrează şi criza balonului-spion (e mai puţin important dacă aceasta era adevărata sa destinaţie), se accentuează percepţia vulnerabilităţii.
Ultimul lucru pe care şi-l putea dori preşedintele american Joseph R. Biden, înainte de mult aşteptatul Discurs asupra Stării Uniunii, era apariţia unui nou subiect care să ofere muniţie adversarilor săi politici. Iată, însă, că a apărut scandalul balonului de spionaj made in China, o poveste ce ne duce cu gândul la perioada Războiului Rece, cu temerile şi, pe alocuri, isteria însoţitoare.
Cititorii mai puţin tineri îşi amintesc, poate, de o inofensivă şi agreabilă piesă de muzică pop, „99 de baloane roşii”, lansată în prima jumătate a anilor 1980 - aşadar, în plin Război Rece - de o trupă vest-germană numită Nena (după numele de scenă al solistei vocale). Versiunea în limba engleză avea să fie mai puţin populară decât cea originală, în germană, care a urcat până pe locul doi în topul american (Billboard 100) - ceea ce se întâmplă foarte, foarte rar în cazul pieselor cântate în alte limbi decât engleza. Povestea narată în textul englez este uşor diferită de cea din versiunea originală şi surprinde mai bine angoasele de tip Război Rece: baloanele-jucării lansate de cei doi îndrăgostiţi generează, interpretate drept semne ale unui atac inamic, acea secvenţă catastrofală de reacţii ce conduc la război, la moarte şi distrugere.
De ce să ne amintim, acum, de o piesă anti-război, o piesă-protest (deşi se pare că membrii Nena nu doreau să se poziţioneze politic) din prima jumătate a anilor 1980? Poate pentru că este nevoie să înţelegem mai bine trăirile respective, într-o epocă ce seamănă tot mai mult cu perioada de confruntare politică şi militară între superputerile acelei vremi. Şi, aşa cum o demonstrează reacţia clasei politice şi a mass-media din Statele Unite, teama şi insecuritatea tind să fie accentuate din interese de politică internă.
Nu au fost 99, a fost doar unul, poate două, iar culoarea balonului a fost, se pare, albă. Şi nu provine dintr-un magazin de jucării, ci este produs de un sector militar-industrial care devine tot mai capabil să concureze cu cel american, în numeroase domenii. Pentru mulţi americani, a survenit constatarea neplăcută că, astăzi, există puteri străine care au capacitatea de a spiona teritoriul Statelor Unite, de la mare altitudine. Şi, foarte probabil, într-o ipotetică (şi improbabilă) situaţie de conflict, de a aplica lovituri militare de tip nou, „tehnologizate” - lovituri de care, multă vreme după 1990, doar Washingtonul era capabil.
Dincolo de dezbaterea justificată cu privire la promptitudinea reacţiei SUA, pentru administraţia Biden tema este una foarte neplăcută şi din cauză că vine în contradicţie cu una dintre priorităţile sale: relaţia cu Beijingul. După cum se ştie, preşedintele Biden s-a pronunţat consecvent în sprijinul Taiwanului, folosind termeni mai fermi decât Barack Obama sau Donald Trump. Legislatorii din partidul Democrat au fost iniţiatorii unor contacte diplomatice semnificative cu Taiwanul, stârnind mânia aşteptată, dar până la urmă neputincioasă, a Chinei comuniste. Şi, în ciuda criticilor interne, se poate spune că preşedintele Biden a făcut tot ce era posibil pentru a convinge Beijingul să nu se implice mai mult decât era cazul în conflictul ruso-ucrainean. Poate că rezultatele nu sunt mulţumitoare, dar actuala administraţie nu a fost una timidă, în relaţia cu principalul rival strategic al Americii.
Acum, însă, aceste elemente tind să fie puse în umbră de întrebările suscitate de „criza balonului”. Republicanii acuză deja administraţia că nu înţelege ameninţarea chineză şi, de asemenea, că nu este în stare să asigure protecţia corespunzătoare a teritoriului american. În zilele şi săptămânile ce urmează, vom asista şi la întrebări (şi solicitări de investigaţii oficiale) în privinţa procesului decizional din departamentul Apărării şi din entităţile direct responsabile. În fine, această criză oferă muniţie suplimentară celor care doresc limitarea sprijinului faţă de Ucraina: spre exemplu, din interiorul grupului pro-Trump din Camera Reprezentanţilor vor apărea, cel mai probabil, solicitări ca banii contribuabilului american să fie folosiţi pentru îmbunătăţirea nivelului de protecţie a spaţiului aerian al SUA (dar şi a teritoriului şi spaţiului maritim), în loc ca ei să fie direcţionaţi către susţinerea unei ţări îndepărtate şi, în final, irelevante pentru interesul naţional american.
Ar fi nepotrivit ca, în momentul de faţă, să punem semnul egal între îngrijorarea de astăzi a americanilor faţă de ascensiunea Chinei comuniste şi teama provocată de progresele Uniunii Sovietice, în anii 1950 şi la începutul anilor 1960. Dar, aşa cum o ilustrează şi criza balonului-spion (e mai puţin important dacă aceasta era adevărata sa destinaţie), se accentuează percepţia vulnerabilităţii. Desigur, s-ar putea spune, America a făcut această descoperire (şi a făcut-o în mod dramatic) încă din septembrie 2001, când terorismul islamic i-a lovit teritoriul şi simbolurile. Acum, însă, nu e vorba de militanţi fanatici operând din tenebre, ci de o mare putere ce joacă tot mai dur pe arena globală.
Cuvinte cheie: + scandal balonul de spionaj made in China, SUA-China
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Amenzi de 100.000 € dacă îți vinzi casa prea ieftin. Ce sumă trebuie să ceri pentru a nu fi anchetat
Cu câte sute de lei crește pensia la recalculare? Cum diferă sumele după județ? Anunț oficial
Profesor condamnat pentru agresarea sexuală a unei eleve. Daune de 35.000 de lei de achitat minorei
Apare un nou tip de concediu plătit în România. Cine va putea beneficia de el
Discriminarea persoanelor cu chelie devine infracțiune în Franța
Liviu Dragnea a mai înființat o firmă. Domeniul-cheie în care fostul lider PSD vrea să facă bani
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |