De Business

Punem punctul pe știi

Criză majoră de forță de muncă la Iași. „Am anunţ de angajare cu 6.000 lei/lună. Nu sună nimeni de trei luni!”

marți, 09 iulie 2024, 03:00
7 MIN
 Criză majoră de forță de muncă la Iași. „Am anunţ de angajare cu 6.000 lei/lună. Nu sună nimeni de trei luni!”

Marian Iacomi, patronul firmei de transport Ami Turing, se confruntă cu lipsa personalului. A fost nevoit să renunțe la jumătate din flota de tiruri pentru că nu găsea șoferi. „Am angajat inclusiv tineri, proaspăt ieșiți de pe băncile școlii, să le dăm și lor o șansă, pentru a face experiență, dar a fost foarte greu cu ei. Pentru că au distrus camioanele. Nu făceau încasări pe cât distrugeau“, arată Iacomi.

Oamenii de afaceri din Iași trag un semnal de alarmă privind criza forței de muncă autohtone. Ei readuc în prim-plan o problemă veche asupra căreia statul nu s-a aplecat, iar efectele se văd deja în mii de companii, care fie au apelat la muncitori străini, fie și-au restrâns activitatea din cauza lipsei de personal, cum este și cazul unor firme de transport din Iași. Patronul Ami Turing, de exemplu, ne-a mărturisit că, în lipsa șoferilor de tir, a fost nevoit să renunțe la jumătate din flota de camioane. Dacă nu se iau măsuri imediate, companiile românești se vor închide una după alta, avertizează antreprenorii.

Citiți aici integral Ziarul de Business nr. 14

Mai mulți oameni de afaceri din Iași trag un semnal de alarmă privind criza forței de muncă autohtone și cer Guvernului măsuri imediate. Aceștia critică dur politica de import a forței de muncă străine și propun oficialilor din fruntea țării să ia măsuri urgente pentru a opri exodul de români, unii chiar supracalificați. De altfel, se cunoaște deja faptul că, în lipsa forței de muncă din Iași aproape 1.400 de angajatori au făcut recrutări din afara țării. Vorbim de companii ieșene la care figurau, în luna februarie a acestui an, 4.261 de contracte active, adică tot atâția muncitori străini. Majoritatea, angajați din Republica Moldova, Nepal, Sri Lanka, Italia, Bangladesh și India, dar nu lipseau nici salariații veniți din zone aflate în război, precum Ucraina, Rusia, Israel sau Fâșia Gaza. Raportat la numărul total de contracte active, din întreg județul, de la acea dată, angajații străini din Iași ocupau din piața muncii un procent de 1,77%. Aceste cifre nu împiedică însă cu nimic migrația forței de muncă autohtone, dacă autoritățile statului nu găsesc soluții clare pentru a descuraja acest fenomen. În caz contrar, „se vor închide companiile românești, una după alta“, după cum atrage atenția și Marian Iacomi, un important antreprenor din Iași, din domeniul trans­porturilor, care la rândul lui se confruntă cu problema lipsei de personal.

„Un șofer în Germania primește 3.000-3.500 de euro pe lună“

Acesta conduce mai multe firme în Iași și are în prezent pe statul de plată în jur de 40 de angajați. Administrează o flotă cu tot atâtea camioane, autobuze și microbuze la un loc, dar subliniază că a avut mult mai multe. Însă, din cauza șoferilor greu de găsit, a fost nevoit să tragă pe dreapta 20 de camioane și să le vândă.

„Un șofer în Germania primește 3.000-3.500 de euro pe lună. De ce ar veni să mai muncească la Ami Turing cu un salariu de 7.000 de lei pe lună? Foarte mulți oameni de calitate ne-au plecat în afară! Am angajat inclusiv tineri, proaspăt ieșiți de pe băncile școlii, să le dăm și lor o șansă, pentru a face experiență, dar a fost foarte greu cu ei. Pentru că au distrus camioanele. Nu făceau încasări pe cât distrugeau. Fără niciun simț de răspundere. Am avut și situații când mi le-au răsturnat. Și atunci am luat decizia să mai dau înapoi, să mai vând din ele pentru că nu făceam față“, ne-a povestit Marian Iacomi, un antreprenor din Iași, care deține și Ami Turing, o companie de transporturi rutiere de mărfuri, cu peste 20 de ani de activitate.

„Statul să le ofere condiții și să-i oprească aici“

Forța de muncă lipsește însă și din alte domenii de activitate, iar patronii o confirmă. Anunțurile lor de angajare nu prezintă interes. Nici când e vorba de salarii și condiții de muncă decente, după cum se plâng unii.

„Am anunț de angajare pentru un mecanic auto, cu 6.000 de lei pe lună și nu sună nimeni! Dar nimeni, de trei luni de zile! Nici să întrebe măcar dacă primesc o apă sau ceva. Am ajuns să importăm foarte multă forță de muncă din India, Sri Lanka și Pakistan. Nu e ok. Când ai noștri pleacă în afara țării, tot statul pierde aici. Pentru că fiecare școlarizare, facultate, este o investiție a statului. Îi plătești căldură, îi plătești medic, până termină liceul și facultatea, după care îl pierzi. Pentru că după, el va munci la Google în Austria. Avem atât de mulți specialiști în România, foarte buni, pe care statul nu ar trebui să-i mai lase să plece. Să le ofere condiții și să-i oprească aici“, a mai sesizat omul de afaceri din Iași.

Nemulțumirea este cu atât mai mare cu cât a trăit pe pielea lui experiența românului plecat în țări străine, pe când vizele se acordau greu și cu multe explicații. Își amintește că era student pe atunci și a fost nevoit să doarmă chiar și în fața ambasadei pentru a primi o viză.

După ce a revenit în țară și-a încheiat studiile, dar recunoaște că diploma de absolvent al Facultății de Educației Fizică și Sport nu l-a ajutat prea mult. Din cauza salarizării din învățământ, spune el, s-a reprofilat. A început cu transportul de persoane spre Italia, iar când clientela a crescut și-a cumpărat al doilea microbuz. Pe urmă al treilea și tot așa. Practic, așa a intrat Marian Iacomi în lumea afacerilor. Pe patru roți, la volanul pro­priu­lui microbuz:

„Efectiv, nu puteam cu 900 de lei, cât era salariul unui profesor prin anii 2000, să-mi întrețin familia (…) Am început cu transporturile de persoane, din România către Italia, pentru că era o cerință foarte mare în perioada lui 2001, când s-au ridicat vizele. Adică începeau efectiv românii să fugă de sărăcie. Săracii oameni munceau ilegal pe unde puteau numai să scape de sărăcie“, și-a mai amintit antreprenorul.

Germania, un model de bune practici pentru școlile profesionale

Marian Iacomi vede în școlile profesionale o soluție numai bună pentru economia românească,  doar că statul român nu pare să fie de acord cu asta. În ultimii ani, decidenții politici au bulversat legile în Educație, până nu s-a mai înțeles nimic. Au desființat școlile profesionale, le-au reînființat, ba au inventat noi proiecte de lege prin care elevii școlilor profesionale să treacă la liceele profesionale, nou înființate, în locul celor tehnologice.

„Din cauza faptului că s-au închis școlile profesionale, economia României nu merge într-o direcție bună! Este un semnal de alarmă! Cred că este ceasul al 12-lea în care ar trebui să se trezească toți deputații, senatorii, toți cei care fac și Legea Educației și cei din industria muncii. Trebuie luat taurul de coarne acum, în ceasul al 12-lea. Dacă nu, se vor închide companiile românești una după alta!“, a mai atras aten­ția omul de afaceri din Iași.

Acesta a venit și cu câteva exemple de bune practici și a vorbit despre sistemul de învățământ din Germania, unde în clasele V – IX, o etapă numită de nemți ca „Hauptschule“, se combină latura academică cu cea practică, cu accent pe forma­rea vocațională. Cei cu re­zul­tate bune se pot transfera la Gymnasium, echivalentul liceului, sau pot continua la școli profesionale sau integrative, cum le mai numesc nemții:

„În alte țări, copilul merge din clasa a 6-a la școli profesionale. Merge două săptămâni pe lună, la fabrica respectivă, unde este și plătit! Că altfel, tu ca anga­jator, nu ai autoritate în fața lui. Lasă-mă să îi dau eu 1.000 de lei pe lună, ca anga­jator, pentru pregătirea asta. Vii, muncești, speli piese la service, dai piese la mecanic la schimb și băiatul ăla după 6 luni de zile devine mese­ri­aș. Dacă el își va dori ca pe viitor să ajungă inginer are și posibilitatea aia. Dar, dacă mi-l dai la practică, fără ca el să fie plătit, el va trata patro­nul respectiv super­fi­ci­al. Hai la muncă, tati! Asta este re­a­litatea. Ăsta este capita­lismul! Asta trebuie să înțe­leagă deputatul și se­na­torul român. Nu să stea să doarmă acolo în Camera Deputaților sau în Senat și să treacă legile, pe bandă rulan­tă, fără ca ei nici măcar să le fi citit.“

Anul 2024, văzut sub semnul unei crize economice

Întrebat cum arată acest an, din punct de vedere al cifrei de afaceri, ieșeanul nu a fost prea optimist, estimând un profit mult mai mic față de 2023. Mai mult, acesta a comparat 2024 cu o criză economică a anilor 2008-2009, iar asta se vede și în numărul de curse, redus din cauza costurilor ridicate de transport.

„Nu-ți permiți să pleci, la ora actuală, cu o singură marfă către Italia. Iei mărfuri de la două, trei fabrici, ca să ajungi la bugetul necesar ca să-i acoperi doar cheltuielile pe dus. Profitul îl ai doar după cursa de retur. Cursa de tur este prost plătită. Cea de import este mai bine plătită pentru că sunt foarte multe importuri și sunt puține camioane“, ne-a explicat transportatorul.

Camioane ale firmei Amitouring

Ami Turing mai deține și un service auto în Iași

Ami Turing, una dintre firmele de transport, care-i îi aparțin lui Marian Iacomi a raportat anul trecut o cifră de afaceri de peste 2,4 milioane de lei și un profit net de 89.000 de lei, în scădere față de anul trecut de exemplu, când firma a raportat o cifră de afaceri de 3,8 milioane de lei și un profit net de 400.000 de lei. Însă, pe lângă firmele de transport, antreprenorul mai deține și un service auto, ca activitate conexă pentru flota pe care o administrează.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii