Cronicarul vieţii muzicale ieşene
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 29.11.2020

Cronicarul vieţii muzicale ieşene

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

Specie prin excelenţă moldavă, cronica se bucură de o binemeritată preţuire la noi. De la Miron Costin şi Ion Neculce, in­con­testabil maeştri ai genului, şi până la contemporanul nostru Ion Mitican, cultura memoriei locului şi a oamenilor a devenit parte de­finitorie a spiritului ieşean. De aceea, poate niciunde în spaţiul nostru, genul cronicăresc, încărcat cu savoarea duioasă a evocării nu este mai la el acasă decât la Iaşi. Şi, să recunoaştem oraşul marilor iubiri îţi stă la dispoziţie cu o întreagă paletă umană de excepţie, din cele mai diverse domenii, începând cu figuri em­blematice creatoare de istorie şi continuând cu personalităţi din domeniile artei, ştiinţei şi culturii.

În perioadele de emulaţie, precum cea a lui Asachi, a junimiştilor şi poporaniş­tilor ori cea interbelică, Iaşul a atras magnetic ori a provocat despărţiri, mărturisind că mereu se întâmplă ceva aici. Iar atunci când împrejurările au cerut-o, oraşul a dăruit şi altor cetăţi de cultură românească, la fel cum, la vremea când ceva i-a lipsit, a ştiut să ofere cămin şi preţuire celor care i-au trecut pragul.

Viaţa muzicală a cetăţii reclama un cronicar pasionat şi iscoditor. Fostul regizor al Operei Naţionale, venerabilul Mihai Zaborilă şi-a luat de la o vreme în serios menirea de a nu lăsa să se piardă memoria muzicală a Iaşu­lui. El însuşi prezent mai multe decenii în artele spectacolului, ca regizor tehnic şi apoi artistic, Mihai Zaborilă şi-a valorificat postura de personaj implicat direct, consemnând atent personaje, fapte şi evenimente artistice. O face mereu cu respect pentru toţi slujitorii scenei lirice cu deosebire, mari şi mici deopotrivă, preţuiţi sau uitaţi, răsfăţaţi sau nedreptăţiţi. Pentru fiecare găseşte un cuvânt bun şi pios de aducere aminte. Felul generos şi empatic de a-i preţui pe colegii de scenă, în fapt pe toţi slujitorii lui Eutherpe, vorbeşte despre caracter şi despre iubire. Distinsul nonagenar mi-a oferit cu prijelul sărbătoririi sale de către Asociaţia Universul Prieteniei o splendidă casetă cuprinzând pledoariile şi amintirile domniei sale pentru şi despre viaţa muzicală ieşeană din anii postbelici. Şi-a descoperit vocaţia evocării în perioada postdecembristă, publicând apeluri, evocări şi rememorări în diverse cotidiene şi reviste de cultură. Amintesc doar câteva titluri: Licăriri, Iaşi 2002; Panorame artistice, Iaşi 2005; Cultura ieşeană printre schele, Iaşi 2012; Pledoarie enesciană, Iaşi 2017 (în calitate de coordonator al unor texte aparţinând regreta­tului muzicolog Viorel Cosma şi lui Grigore Constantinescu).

Artele spectacolului „trăiesc clipa“ cu intensitate, însă amintirea lor este mai expusă eroziunii timpului decât componistica, spre exemplu. Astăzi doar specialiştii mai vorbesc despre violonistul George Enescu, unanim preţuit drept cel mai valoros în epoca sa. Rezistă mult mai bine probei timpului componistica, deşi unii, seduşi de vocea criticismului şi a delimitării radicale de trecutul comunist, sunt tentaţi să cenzureze geniul enescian prin grila lor meschină. Nu-i mai amintesc, pentru că nu merită. În anul Centenarului Reîntregirii, amintirea marelui Enescu merită un loc special, cu deosebire la Iaşi. Pentru că aici, în anii Războiului de Reîntregire, tânărul Enescu a fondat o orchestră simfonică, exact atunci când o ţara şi capitala ei de război aveau mai mare trebuinţă de gesturi de curaj, demnitate şi încredere. Erau muzicieni locali care s-au reunit sub bagheta maestrului, au cântat şi au semănat speranţa în inimile soldaţilor, pe linia frontului ori în târgurile moldoveneşti. Acest ansamblu orchestral care i-a purtat numele avea să stea mai apoi, tot la vreme de război, în anul 1942, la originea actualei filarmonici „Moldova“. Mihai Zaborilă nu ratează nicio ocazie pentru a ne reaminti despre datoria pe care o avem faţă de unul dintre cei mai importanţi creatori români.

Însă partea cea mai emoţionantă a reme­morărilor autorului îi are ca actori pe muzicienii scenei lirice ieşene. Aici, inimosul cronicar este între prietenii lui cei mai dragi. Nu voi aminti vreun nume evocat, pentru că ar însemna să omit câteva sute, şi ar fi nedrept. De aceea las cititorului plăcerea de a descoperi personajele evocate. Coriştii şi soliştii Operei, regizorii şi scenografii, de la începuturi şi până la zi se regăsesc în acest caleidoscop de amintiri emoţionante, fiecare cu numele şi realizările lui. Începând cu anul 1956, când după mai multe amânări a luat fiinţă Opera ieşeană, „de stat“ în primele decenii, „Naţională“ azi, sunt rememorate practic toate numele care au ilustrat scena lirică. Lumea spectacolului nu e populată cu îngeri, iar imaginea curentă este aceea de breaslă frământată de orgolii şi invidii. Cronicarul improvizat se poate lăsa sedus de versantul superfluu al acestei lumi. Mihai Zaborilă nu cade în această capcană dintr-un motiv simplu, dar primordial: el iubeşte cu toată fiinţa breasla artiştilor scenei, le preţuieşte sacrificiiile, le bandajează rănile şi le dă o nouă şansă, în memorie. E un adaos nobil adus vieţii lor, nu de puţine ori zbuciumate. Uneori e un fel de a spune că dacă nu ai avut suficientă glorie pe scenă, aşa cum orice artist îşi doreşte, posteritatea poate fi mai dreaptă, dacă tu, cronicarul, i-ai iubit cu adevărat pe artişti. Iar autorul evocărilor are această disponibilitate sufletească nobilă. În persoana lui Mihai Zaborilă, Iaşul mai adaugă un cronicar din specia celor înzestraţi cu har şi dăruire, care cred că nimic din ceea ce este omenesc nu trebuie uitat.

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Gânduri despre Maradona

Nicolae GRECU

Gânduri despre Maradona

De morţi nu se vorbeşte decât de bine, dar nu trebuie uitat nici răul din ei.

Filmuletul zilei

opinii

Vechiul Testament - Septuaginta - Nicolae Spătarul Milescu (III)

Eugen MUNTEANU

Vechiul Testament - Septuaginta - Nicolae Spătarul Milescu (III)

Prezentarea succintă a începuturilor tradiţiei biblice româneşti continuă cu o schiţă de portret a iniţiatorului acestei tradiţii, Nicolae Spătarul Milescu.

Egalitatea de gen: de la controversele teoretico-ideologice la politica publică

Ciprian IFTIMOAEI

Egalitatea de gen: de la controversele teoretico-ideologice la politica publică

Problematica de gen şi egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei a fost abordată încă din anii ‘60 în cadrul studiilor despre rolul femeilor în politică şi dezvoltarea socioeconomică (women studies), mai apoi în cadrul studiilor feministe (feminist studies), iar în prezent în cadrul studiilor de gen (gender studies). În altă ordine de idei, egalitatea de tratament între bărbaţi şi femei a constituit un principiu fundamental al Uniunii Europene încă de la înfiinţarea sa. 

Adevărul tău ar trece „testul frumuseţii”?

pr. Constantin STURZU

Adevărul tău ar trece „testul frumuseţii”?

Unul dintre ucenicii mei avea, la un moment dat, probleme la serviciu. Se confrunta cu tot soiul de neplăceri, cu şicane şi chiar cu ameninţări. M-a întrebat ce să facă, dacă nu cumva e momentul să renunţe şi să caute altceva de lucru. Eventual în alt domeniu. Îl ştiu ca fiind o persoană competentă, talentată şi dăruită în lucrarea sa. 

pulspulspuls

Analiză şi sinteză: brânza politică şi prazul electoral

Analiză şi sinteză: brânza politică şi prazul electoral

Dacă tot am vorbim ieri aici de vasilici şi tiriplici, iaca ce ne-au indicat unii cetitori atenţi: una bucată poză faină scociorâtă prin cotloanele feisbuciste, de campanie, cu actualul şi viitorul deputat de Iaşi Vasile Cîtea, ex-boxer, aflat în piaţă la Bălţaţi, locul de baştină. 

Caricatura zilei

Planul Aproape Naţional de Redresare şi Rezilienţă (zic aproape fiindcă Iașul nu este inclus)

Editia PDF

Bancul zilei

O ambulanta goneste pe strazi si, la o intersectie rastoarna si accidenteaza un pieton. Soferul coboara imediat, ridica victima (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.