Cruce de 100 milioane euro peste cea mai mare investiție din județul Iași
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Cruce de 100 milioane euro peste cea mai mare investiție din județul Iași

GALERIE
barajul de la Lunca Paşcani.
  • barajul de la Lunca Paşcani.
- +

Cel mai mare proiect de investiţii din judeţ a fost îngropat. Ministerul Energiei arată că nu mai continuă lucrările la barajul de la Lunca Paşcani. Până acum s-au investit peste 100 de milioane de euro. Oficialii ministerului au umflat atât de mult cifrele încât pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a capacităţii energetice estimează că ar mai fi nevoie de 125 de milioane de  euro, cu mult mai mult decât se credea până acum

Cea mai mare investiţie a statului în judeţul Iaşi este lăsată în paragină şi de către noua guvernare. Proiectul „Amenajarea Hidroenergetică Paşcani” (AHE) a fost iniţiat în anul 1985 şi a fost continuat prin decizii adoptate în 1989, 2002 şi 2006. În ultimii peste 10 ani, de proiect s-a ocupat Hidroelectrica SA, societate cu capital de stat aflată în insolvenţă, dar care a înregistrat profituri semnificative în ultimii ani. Însă şefii Ministerului Energiei spun că societatea „se află în imposibilitate de a finanţa în continuare funcţiunile nonenergetice” ale amenajării, în timp ce continuarea investiţiei în componentele energetice nu se justifică din punct de vedere economic.

Potrivit autorităţii centrale, în ultimii aproape 30 de ani, la acumulare au fost investiţi peste 100 milioane euro. „Restul de executat din devizul general la 1.01.2016, pentru finalizarea lucrărilor la AHE Paşcani şi punerea în funcţiune a capacităţii energetice este de circa 125 milioane euro, fapt ce conduce la un cost de circa 18,5 milioane euro/MW instalat, valoare care nu justifică economic continuarea şi finalizarea acestei amenajări, numai pe considerente energetice (costul este de 9 ori mai mare decât media europeană), a arătat Cristian Buşu, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, într-o adresă publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor sub forma unui răspuns la o interpelare a deputatului Petru Movilă (PMP).

De remarcat că, în ultimii doi ani, miniştrii au mai vorbit de un necesar de finanţare pentru finalizarea lucrărilor ori de 90 milioane euro ori de 60 milioane euro, suma prevăzută în devizul din 2016 fiind cea mai mare estimare până acum. Potrivit adresei, investiţiile Hidroelectrica SA de după 2007 au vizat, pe lângă funcţia energetică, şi celelalte funcţiuni ale amenajării. „Acest fapt nu este în concordanţă cu scopul unei societăţi comerciale care constă în maximizarea profitului acesteia. (...) Hidroelectrica SA precizează că prin HG 1202/2010 preţul plătit pentru apa turbinată, în scopul producerii de energie electrică, a fost majorat de 4,23 ori, ceea ce a contribuit la crearea premiselor unei situaţii financiare nefavorabile a societăţii”, a mai spus Buşu.  

Hidroelectrica a avut un profit de 250 milioane euro în 2015 

În interpelarea sa adresată Ministerului Energiei, deputatul Movilă a subliniat că au fost identificate unele soluţii pentru finalizarea lucrărilor, dar acestea nu sunt puse în practică. El a făcut trimitere la faptul că, în anii 2014 şi 2015, reprezentanţi ai autorităţilor centrale au gândit un plan prin care obiectivul de investiţii să treacă de la Hidroelectrica direct în proprietatea statului, la Ministerul Mediului, şi, ulterior, să fie identificate surse de finanţare europene.

„Barajul de la Lunca Paşcani reprezintă un sprijin real pentru regiunea Moldovei. Finalizarea lucrărilor ar aduce o serie de beneficii importante pentru zona Paşcani. Turbina care a fost montată deja ar produce curent electric prin regularizarea cursului râului, barajul ar urma să asigure apă pentru irigaţii, pentru alimentarea municipiului Paşcani, iar oraşul şi comunele învecinate ar fi ferite de inundaţii”, a arătat Movilă în interpelare. El a subliniat că Hidroelectrica a avut un profit de circa 250 milioane euro (brut) în 2015, similar cu cel din 2014, cu toate că este în stare de insolvenţă. „A devenit în ultimii ani una dintre cele mai profitabile companii de stat”, a mai spus Movilă.  

Istoricul proiectului de la Paşcani 

Un prim act normativ prin care a fost pornită investiţia de la Paşcani a fost Decretul nr. 403/1985. În nota de comandă a actului de aprobare se preciza că în cadrul proiectului va fi realizată o acumulare cu un volum de 68,7 milioane mc apă. Acumularea putea asigura irigarea unei suprafeţe de 46.000 ha în judeţele Iaşi şi Neamţ. Un alt doilea act normativ a vizat realizarea centralei hidroelectrice, proiectul fiind aprobat în 1989. Lucrările efectuate în perioada comunistă au intrat în conservare după Revoluţie, abia în 2002 fiind emisă o nouă hotărâre.

La vremea respectivă, Guvernul a decis ca Hidroelectrica să preia centrala de la Termoelectrica, în acest sens fiind semnat un protocol în iulie 2002. „După preluare, finanţarea acestui obiectiv a fost asigurată de Hidroelectrica SA”, a precizat oficialul Ministerului Energiei. Nota de comandă aferentă actului de aprobare a obiectivului de investiţii prevedea o putere instalată de 11,9 MW. În acelaşi timp, de acumularea Paşcani se ocupa Consiliul Naţional al Apelor. În iunie 2006, cele două obiective de investiţii „Acumularea Paşcani” şi „Centrala hidroelectrică Paşcani pe râul Siret” s-au unit în proiectul „Amenajarea Hidroenergetică Paşcani”, proiect gestionat de Hidroelectrica.

„După preluarea acestui obiectiv de investiţii, Hidroelectrica SA a făcut eforturi considerabile pentru susţinerea, continuarea şi finanţarea din sursele proprii ale societăţii a lucrărilor la un obiectiv cu folosinţe complexe”, a mai precizat Buşu. Lucrările în cadrul proiectului au fost sistate în anul 2012.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ce mai rămâne din idealurile olimpice

Nicolae GRECU

Ce mai rămâne din idealurile olimpice

O mega-competiţie internaţională cu sportivi aleşi pe sprânceană, pe baza unor calificări la sânge şi în urma căreia cel mai bun trebuie să câştige cel mai mult.

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (4)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XIII). Ucenicia în meşteşugul pescuitului cu undiţa (4)

Autorul continuă evocarea unor ani din anotimpul paradisiac al copilăriei şi adolescenţei petrecute pe malurile Dunării.

A fi creştin ieri şi azi

pr. Constantin STURZU

A fi creştin ieri şi azi

În viaţă experimentăm mult şi, cel mai adesea, ne alegem cu un gust amar, cu un gol în suflet. Chiar şi când suntem curioşi să aflăm cât mai multe dintr-un domeniu sau altul, ajungem la concluzia că toată ştiinţa noastră nu valorează, în faţa morţii, nici cât o ceapă degerată. Ba chiar şi când avem curiozitatea de a interacţiona cu anumite persoane, riscăm uneori prin a sfârşi dezamăgiţi.

Libertatea, statul şi politica prudenţei: o pledoarie modestă

Ioan STANOMIR

Libertatea, statul şi politica prudenţei: o pledoarie modestă

Ceea ce criza sanitară a impus, în mod dramatic şi poate ireversibil, este politica fricii. Creşterea fără precedent a controlului statal, invadarea unor teritorii care păreau până atunci de neatins, vocaţia domesticirii cetăţenilor, toate acestea sunt simptomele răului pe care administrarea pandemiei l-a născut în societăţile noastre. Liberul-arbitru şi drepturile constituţionale au fost constant şi agresiv erodate. Frica, iar nu prudenţa, a dominat.

pulspulspuls

Noi tabere la liberali: bam-bam! Iaşul pare acum chiar pe lângă

PULS

Noi tabere la liberali: bam-bam! Iaşul pare acum chiar pe lângă

Când credeau şi liberalii noştri de la Iaşi că măcar pe jumate tot or să fie în tabăra câştigătoare, căci oricum jumatea lui Muraru merge cu Cîţu, iar jumatea lui Alexe se duce cu Orban, hop că dinspre Bucureşti vin veşti care răstoarnă toată calimera de la Iaşi.

Caricatura zilei

Drona auto

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.