Cu ajutorul cimitirelor, fiecare ieșean are 35 mp de spaţii verzi

Ieşenii beneficiază, pe hârtie, de o suprafaţă de spaţiu verde superioară celei impuse de lege. Noul Plan Urbanistic General (PUG) prezintă în premieră suprafaţa de spaţiu verde existentă la nivelul municipiului Iaşi, aşa cum a rezultat aceasta din Registrul de Spaţii Verzi, un document în curs de elaborare la nivelul Primăriei. Potrivit sursei citate, suprafaţa totală a spaţiilor verzi ajunge la 1.041 ha.

Proiectanţii PUG iau în calcul populaţia oficială a Iaşului, cea dată de recesământul din 2011, şi precizează că fiecărui ieşean îi revin 35,85 mp de spaţiu verde. Această valoare este superioară normei impuse de lege (26 mp/cap de locuitor). Dar, din suprafaţa menţionată, 562 ha reprezintă păduri şi spaţii verzi din cimitire, care se află la periferia oraşului. Astfel, în zonele cu o densitate mare de locuitori, fiecărui ieşean îi rămân circa 16,5 mp de spaţiu verde.

În varianta iniţială a PUG, suprafaţa spaţiului verde era de 22,45 mp/cap de locuitor, dar aceasta a suferit modificări în urma cartografierii întregului oraş în cadrul proiectului privind întocmirea registrului de spaţii verzi. „Până acum nu a existat un registru care să clarifice suprafeţele ocupate cu spaţii verzi de pe raza municipiului”, a explicat ieri viceprimarul Radu Botez. Registrul de Spaţii Verzi va fi finalizat anul viitor şi este executat de Eterra Map SRL, cu care Primăria a semnat un contract în decembrie 2015. Potrivit variantei finale a PUG, din cele 1.041 ha cele mai mari suprafeţe sunt ocupate de păduri de agrement (471,4 ha) şi spaţii verzi din parcuri, grădini publice, baze de agrement (441,7 ha), urmate de zonele verzi din cimitire (91,6 ha), din terenuri de sport (17,2 ha), din locuri de joacă (8,1 ha), zone compacte de vegetaţie (6,9 ha), amenajări floricole (3 ha) şi spaţii verzi la plajă şi ştrand (1,1 ha).

Registrul de Spaţii Verzi va fi finalizat în cursul anului 2017 şi va putea fi accesat de publicul larg în mediul online, printre informaţiile care urmează să fie disponibile urmând a se număra inclusiv numărul total de arbori din municipiu. 

Deficienţe ale spaţiilor verzi 

În PUG sunt nominalizate şi mai multe aspecte nefavorabile cu privire la spaţiile verzi de pe raza oraşului. Unul dintre acestea face referire la starea deficitară a spaţiilor verzi existente cu precădere în interiorul cartierelor Alexandru cel Bun, Dacia şi Nicolina. Proiectanţii planului urbanistic mai nominalizează nivelul de poluare local peste cotele admise (trafic auto intens), regimul juridic incert al unor spaţii verzi, lipsa rezervelor de teren aflate în proprietate publică pentru amenajarea de noi parcuri şi distribuţia neomogenă a spaţiilor verzi în oraş.

În PUG sunt propuse noi parcuri în Cicoarei, Viticultori, Moara de Vânt şi Gara Centrală, în timp ce terenurile virane din cartiere ar urma să fie amenajate ca spaţii verzi. Altedeficienţe precizate fac referire la arbori îmbătrâniţi şi bolnavi, arbori care prezintă leziuni cauzate de intervenţia omului, precum şi urmări ale acţiunii nocive ale unor fenomene atmosferice. De asemenea, sunt amintite rădăcinile neextrase ale unor arbori tăiaţi, nerespectarea în anumite cazuri a distanţelor minime de plantare, inserţia aleatorie a unor plantări cu trandafiri, asocierea neinspirată a unor specii de arbori şi arbuşti, precum şi aglomerarea în acelaşi cadru vizual a unor grupări contrastante de arbori şi arbuşti cu o mare diversitate de talii, forme, colorit, în defavoarea echilibrului şi armoniei.  

Aspecte pozitive la spaţiile verzi 

În schimb, primul aspect favorabil constă în „cadrul natural valoros şi diversificat, cu un important aport ecologic şi factor de atractivitate turistică pentru oraş”. Alte lucruri pozitive menţionate fac referire la existenţa unor arii protejate, a unor parcuri dendrologice şi a unor păduri folosite pentru agrement, a coridorului verde generat de albia râului Bahlui şi a unor suprafaţe mari de teren neutilizate sau slab utilizate care pot fi transformate în parcuri. Nu în ultimul rând, alte două aspecte pozitive identificate de proiectanţi constau în folosirea pe scară redusă a pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice, precum şi dezvoltarea unor noi activităţi productive (domeniul IT, de exemplu) care au un impact minim asupra mediului înconjurător.

Publicitate și alte recomandări video