„Reclamantul invocă încălcarea normelor legale din dreptul intern, încălcarea prevederilor art. 6 CEDO şi sfidarea jurisprudenţei CEDO în materie de către judecătorii români ce au compus completul de judecată ce a judecat contestaţia la executare” - se arată în plângerea lui Dragnea la CEDO, redactată de avocatul Bernard O'Connor, de la Bruxelles.  Dragnea invocă drept precedent la CEDO cazul „Cerovsek şi Bozicnik v. Slovenia” şi solicită să i se aplice şi lui aceeaşi soluţie, favorabilă petenţilor. În cazul din Slovenia, cei doi reclamanţi s-au plâns că au fost condamnaţi de judecători care nu au participat la proces.  În urma plângerii lui Liviu Dragnea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a transmis oficial petentului şi Guvernului României obiectul cauzei, în data de 23 octombrie 2018. 

Ceea ce judecă practic CEDO se referă la problema semnăturilor de pe motivarea sentinţei definitive de condamnare a lui Dragnea de către completul de 5 judecători ICCJ, din anul 2016:  Plângerea se referă la faptul că nu a fost semnată motivarea unei hotărâri definitive pronunţate în cadrul unei proceduri penale împotriva reclamantului de către doi dintre cei cinci judecători. 

Înalta Curte a hotărât, printre altele, că minuta (din 2016 - n.r.) în cauză a fost semnată de toţi judecătorii, inclusiv Livia Stanciu şi Luminiţa Zglimbea, şi că faptul că doi judecători nu au semnat motivarea hotărârii nu a fost, în sine, un obstacol în calea executării hotărârii în cauză.  Ce trebuie să decidă CEDO: dacă lipsa semnăturii judecătoarelor Livia Stanciu şi Luminiţa Zglimbea de pe motivarea din anul 2017 a sentinţei date în 2016 este similară cu situaţia din Slovenia. În funcţie de argumentele părţilor şi de jurisprudenţă, se ia o decizie.

Citiţi materialul integral pe hotnews.ro