anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM

vineri, 20.05.2022

Cu ce rămâne Iaşul după 2021

GALERIE
cosmin pasca
  • cosmin pasca
- +

Impulsionat în special de mediul privat, care s-a dezmorţit uşor în 2021, Iaşul a continuat în ultimele 12 luni politica paşilor mărunţi. S-a dezvoltat din inerţie, în ritmul unui oraş oarecare din provincie, mult sub potenţialul celei mai mari aglomerări urbane de la graniţa estică a UE.

Cu 19 tramvaie moderne şi câteva clădiri restaurate, vezi Palatul Braunstein. Mai toate realizările vizibile ale autorităţilor locale în 2021, modeste de altfel, au ceva în comun. Au fost finanţate din fonduri europene, s-o spunem pe şleau, din taxele şi impozitele neamţului şi francezului, în condiţiile în care România rămâne un beneficiar net al banilor gestionaţi de Bruxelles. Şi asta în timp ce un curent suveranist, anti-european, a prins tot mai mult contur în jurul AUR, inclusiv pe malurile Bahluiului.

Cu un primar care şi-a îmbogăţit zestrea de dosare penale şi un şef de CJ care se străduie să-l prindă din urmă. Ruşinos, dar şi mai ruşinoasă este lipsa de reacţie fermă din partea ieşenilor la aceste pete pe obrazul oraşului/judeţului. Toleranţa la problemele de integritate ale conducătorilor indică o comunitate locală blazată, manipulată, indiferentă, dezbinată sau, mai grav, care se ştie cu musca pe căciulă, fiind din acelaşi aluat cu liderii ei.

Cu un mediu academic la fel de absent în dezbaterile publice naţionale şi internaţionale. Cu sintagma „cercetătorii ieşeni” evitată din nou de jurnaliştii români şi străini, din motive nu foarte clare. Fie n-au cercetat nimic în 2021, fie sunt victimele unui sistem opac, ce nu le permite să facă dovada muncii lor în mainstream media. Altfel, Tudorel Toader şi-a consolidat puterea la cârma celei mai prestigioase universităţi din Moldova, ba chiar, printr-o serie de interviuri cu jurnalişti cuminţi, şi-a rescris mandatul de la ministerul Justiţiei. Anul viitor vom afla că rectorul a condus din stradă protestele din februarie 2017, pentru ca apoi să fie gazat de jandarmi pe 10 august.

Cu o accelerare a investiţiilor imobiliare în zona metropolitană, o confirmare că Iaşul îşi păstrează magnetismul regional şi un anumit grad de dezvoltare economică. Asta ar fi partea plină a paharului. Partea goală: problemele generate în trafic pentru care Primăria s-a jucat cu soluţiile până le-au uitat în sertar, respectiv, semnele de întrebare care planează asupra unor investitori imobiliari.

Cu stadionul şi sala sporturilor, promise de un deceniu de Chirica, rămase la stadiu de proiect (realizat de o firmă de apartament). Şi vor rămâne încă un deceniu pe hârtie până când autorităţile locale vor învăţa să nu mai stea cu mâna întinsă la Bucureşti, să organizeze licitaţii internaţionale pentru proiectele mari, să bage serios mâna în visteria oraşului şi să se apuce de treabă. Apoi, niciun guvern, indiferent la coloratura politică, nu va refuza să aloce zeci de milioane de euro Iaşului ca să-şi finalizeze investiţiile demarate din bani proprii. Mură-n gură ca în anii ‚90 - 2000, cum încă visează unii prin târg, nu se mai poate.

Cu o echipă de fotbal susţinută din bani publici care s-a întors în eşalonul 2 valoric, acolo unde îşi duc veacul toate echipele sportive din Iaşi care beneficiază de „viziunea managerială” a administraţiei locale.

Cu o opoziţie (USR) mai şubredă decât la începutul anului, marcată de trădări şi conflicte intestine, semn al improvizaţiei în politica de cadre. Cu cele două partide la guvernare - PNL şi PSD - aflate într-un evident vid de putere la nivel local, de aici şi irelevanţa lor la centru.

Impulsionat în special de mediul privat, care s-a dezmorţit uşor în 2021, Iaşul a continuat în ultimele 12 luni politica paşilor mărunţi. S-a dezvoltat din inerţie, în ritmul unui oraş oarecare din provincie, mult sub potenţialul celei mai mari aglomerări urbane de la graniţa estică a UE. Lipsesc încă proiectele majore şi un anumit coagulant social care să imprime Iaşului o viteză de dezvoltare pe măsura unei metropole europene. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Nimic de salvat

Pavel LUCESCU

Nimic de salvat

Încăput pe mâna lui Barna, Ghinea, Drulă, Năsui şi prietenii, USR a devenit un soi de anexă libertariană a PNL, unde ar fi logic să şi sfârşească, alături de gaşca Câţu-Gorghiu.

opinii

Simple notaţii

Alexandru CĂLINESCU

Simple notaţii

Sorin Oprescu mi-a fost dintotdeauna profund antipatic, şi asta înainte să aflu despre matrapazlâcurile lui. Îmi părea un şmecher de „capitală”, un ins cu apucături golăneşti, vulgar şi agresiv. Îl situam cam pe aceeaşi treaptă cu Becali, deşi la acesta din urmă mai puteam detecta nişte urme de umanitate. Am aflat, în urma condamnării lui Oprescu, ceea ce, probabil, ştia destulă lume: doctorul lucra în stil mare, cerea şpăgi colosale, avea - precum mafioţii - oameni de încredere care îl protejau şi îşi asumau treburile riscante. 

Tencuiala antiseismică

Neculai SEGHEDIN

Tencuiala antiseismică

Desigur, o legendă urbană, unul din miturile care însoţesc toate amintirile, povestirile, convingerile legate de cutremur, care au dus la dezvoltarea unei adevărate culturi a seismului în România.

Love story la “om la lună”

George PLEȘU

Love story la “om la lună”

Se face curând un an de zile de când nu am mai scos din player-ul maşinii cd-ul cu albumul În caz de om la lună, strigaţi „om la lună, stânga/ dreapta” după caz.

pulspulspuls

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

PULS

Unde a dispărut de-o vreme şi de ce madam Şoşo, cea mai cu greutate sinatoare de Iaşi

Multă lumea ne-a tot întrebat în ultima vreme unde o fi dispărut din peisaj sinatoarea de Iaşi cu cea mai mare greutate (la quintale ne referim, nu la influenţă, evident), dar şi cu gura cea mai mare. Ei bine, stimaţi telespectatori, am apelat pentru un răspuns la această spinoasă problemă a politichiei locale, naţionale şi, de ce nu, chiar evropeneşti am putea spune, la aceeaşi sursă a noastră care ne-a spus câte una sau alta la momentul candidaturii ei la Iaşi pe listele auriste, când mai nimeni nu ştia de un’ s-o ia pe madam: adicătelea amicul Archibald Tănase, stimaţi telespectatori, că sigur vă era olecuţă dor de el, nu-i aşa?

Caricatura zilei

Cireșe, nu ruble

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.