Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Veți spune că nu haina în sine contează, ci sensul pe care i-l putem da. Pentru ca ea, haina, să aibă un efect asupra proceselor noastre de gândire, trebuie să-i atașăm un sens simbolic. Dar ceva nu putem ignora,dacă vrem să arătăm o anumită imagine despre noi înșine, trebuie, așadar, să fim atenți la ceea ce simbolizează o ținută în percepția colectivă.
Când am luat liftul în spitalul în care era internată una din prietenele mele, un tânăr cu un braț bandajat, mi-a cedat prioritatea: Haideți, intrați dumneavoastră prima, doamnă doctor! mi-a spus, spre uimirea mea. E ironic sau poate m-a confundat cu cineva, mi-am spus, e drept, aveam într-o mână o punguță cu medicamente, irelevant, totuși, pentru o asemenea confuzie. Ceilalți, din lift, mi-au făcut loc, politicoși. Încăpem, dacă ne mai strângem! a spus binevoitor un domn. Luați-vă bocancii ăștia de pe podea, nu vedeți că spăl? a țipat la mine, obraznic, femeia de serviciu în dreptul ușii liftului, când am revenit a doua zi. Nu apuc să ripostez, apare liftul: Da așteptați, doamnă, nu vedeți că suntem și așa înghesuiți?! Luați-l pe următorul!
Care din gesturile mele au determinat aceste două atitudini total diferite? m-am gândit în drum spre casă. Și n-am găsit un răspuns plauzibil, așadar am lăsat-o, cum se spune, „moartă”. Până când, într-o zi, ieșind din market, m-am întâlnit cu vecina, care tocmai se externase de la Recuperare. Cu sacoul ăsta alb și cu pantalonii verzi păreți un medic! După două săptămâni de spital, cred că am ajuns să văd medici peste tot! mi-a spus, râzând, femeia. Așadar, hainele! Aceleași haine cu care am fost atunci îmbrăcată la spital și care au dus în eroare tânărul. Asta era! a concluzionat micul Sherlock Holmes din mine.
Rolurile sunt reprezentările noastre în lumea exterioară. Rolul este ca un purtător de cuvânt, o graniță unde interiorul și exteriorul se întâlnesc. Acesta este instrumentul care permite mișcărilor și dorințelor sufletului și corpului nostru să se manifeste și să se materializeze. Stăpânim rolurile, șlefuindu-le cu dragoste, dacă vrem să adăugăm culoare și farmec vieții, să ne dezvăluim abilitățile și aptitudinile. Și în acest sens, hainele au o importanță nu mică - aceasta este ceea ce folosim pentru a crea și extinde imaginile exterioare ale Sinelui nostru.
Lumea îmbrăcămintei este un spațiu special, un spațiu al conflictelor interioare, al dorințelor și al creativității, un spațiu pentru crearea imaginilor noastre intime și a rolurilor care ne influențează mediul de viață, determinând tonusul și starea de spirit a vieții noastre. Simpla prezență a unui articol de îmbrăcăminte are, prin urmare, un impact puternic în determinarea comportamentului celorlalți vis a vis de noi. Halatul medicului, de pildă, este o uniformă puternic caracterizată și nu este de mirare că poate influența într-un mod atât de profund reacțiile altora, ca în exemplul dat de mine, dar în realitate același lucru se întâmplă și cu îmbrăcămintea mult mai neutră: un costum elegant, o rochie de catifea neagră, o pălărie chic. În general, felul în care ne îmbrăcăm afectează atât modul în care ceilalți ne percep, ne judecă și ne tratează, cât și felul în care ne simțim și ne comportăm.
Ne place sau nu, îmbrăcămintea este o parte importantă a artei de a trăi. Ideea că haina face pe om, este, în mare parte, adevărată. Mai ales în lumea noastră, lumea prejudecăților. Din copilărie suntem învățați cum să ne îmbrăcăm: la petrecerea de la grădiniță, rochița din voal roz și pantofiorii de lac. Cămășuța cu papion. La tobogan, hainele sport, mai uzate. Da, nu se cade să mergem în vizită la mătușa cu hainele din parc, ne îmbrăcăm frumos, avem rochița cu pisici. Mai apoi, adolescentul face primele încercări de a-și forma imagini exterioare ale Sinelui său singur fără ajutorul părinților. Și este extrem de important ca părinții să trateze acest proces cu înțelegere, să-i permită adolescentului să experimenteze, să se joace creativ cu aceste imagini, chiar dacă uneori acestea par hilare unui adult. Dar această experiență se dezvoltă, ajută la stăpânirea de sine, la stăpânirea spațiului din jurul lui și a aspectelor și rolurilor sociale asociate acestuia.
Cu ajutorul îmbrăcămintei construim relații cu rolurile noastre, îmbrăcămintea ne permite să facem anumite declarații, să afirmăm ceva esențial despre noi, ea conferă voce interiorului. În acest sens, îmbrăcămintea este un fel de formă de comunicare non-verbală care stabilește un context mult mai puternic decât cuvintele. O femeie poate repeta de o sută de ori: mă îmbrac cum îmi place – totuși, ea se îmbracă în așa fel încât să vadă în ea o anumită imagine: „sunt o femeie sexy”, „sunt o doamnă modestă”, „sunt director sau om de afaceri”, „sunt îndrăgostită” sau „sunt creativă” și așa mai departe. Și când cineva întâlnește această doamnă, cu siguranță - conștient sau inconștient - citește acest text pe care ea îl oferă prin ținuta ei. Îmbrăcămintea exprimă intangibilul în material și aceasta este un aspect ce nu trebuie neglijat.
Hainele pe care le purtăm sunt a doua noastră epidermă. Ele încadrează corpul, esența noastră, dezvăluind acele aspecte ale personalității pe care dorim să le prezentăm lumii sau dând noi trăsături, extinzându-ne astfel capacitățile fizice sau cognitive. Îmbrăcămintea noastră poate chiar să determine dacă vom fi sau nu angajați la un interviu, conform unui studiu, 37% dintre angajații HR spun că aleg candidatul în funcție de îmbrăcăminte. Este descurajant faptul că haina, aparent atât de superficială, poate influența decizii atât de importante, totuși, devine de înțeles dacă luăm în considerare semnificația simbolică pe care mintea noastră o asociază, în mare măsură inconștient, cu diferitele moduri de a ne îmbrăca.
Multe cercetări au investigat modul în care oamenii sunt percepuți de alții în funcție de vestimentația cu care ies în lume. Astfel, știm, de exemplu, că oamenii care poartă uniformă primesc mai multă încredere, mai multă colaborare, mai multe favoruri. Cei care ocupă funcții importante sunt considerați a fi mai inteligenți, responsabili și mai autoritari dacă poartă îmbrăcăminte mai sobră, mai ales dacă sunt femei. Costumul negru deux pieces, fie fustă sau pantalon, asortat cu un pantof cu toc înalt, e o costumație care imprimă încredere și competență. Noul smart-casual, hainele din piele, nu doar că sunt sexy, dar ascund o personalitate dezinvoltă, aventuroasă, activă.
Oamenii îmbrăcați la fel ca noi ne trezesc mai multă empatie și avem tendința de a-i prefera: un candidat care se îmbracă asemănător cu angajatorul are mai multe șanse să fie angajat. Dacă o persoană are o ținută distinsă, este mai probabil să fie considerată o persoană bună, care nu ne va face rău. Aceeași persoană, atunci când este prezentată în haine elegante familiei iubitei sale, este percepută ca un potențial partener, serios și responsabil, spre deosebire de situația când se prezintă în haine mai puțin oficiale, de pildă, într-o cămașă hawai, pălărie din paie, șlapi și pantaloni scurți.
Există o ipoteză că aceeași persoană, în funcție de ceea ce poartă, se poate comporta în moduri complet diferite. De exemplu, când vezi un bărbat în costum, înțelegi că în fața ta se află o persoană prezentabilă, încrezătoare în sine. Prin urmare, atunci când tu însuți îmbraci astfel de haine, încerci subconștient acest rol. Începi să te comporți corespunzător: ca un om de afaceri sau ca o persoană importantă.
În 2012, psihologul clinician Jennifer Baumgartner a publicat You Are What You Wear: What Your Clothes Say About You, unde sfătuiește prietenos să ne schimbăm ținuta ori de câte ori avem o zi proastă. Când te îmbraci într-un anumit fel, spune ea, acest lucru contribuie și la schimbările interne. Multe femei au dulapurile pline de haine chiar și cu articole nou-nouțe pe care nu le-au purtat niciodată. În schimb, ele rămân „blocate” purtând aceleași piese mereu. Baumgartner susține că toate aceste lucruri sunt, de fapt, manifestări ale unor probleme mai profunde ale vieții și din care nu încercăm să ieșim. Ce-ar fi dacă am putea înțelege ținuta noastră ca o reprezentare a conflictelor interioare nerezolvate ș iapoi am asambla o garderobă care să se potrivească cu modul în care dorim să fim percepuți? se întreabă ea. În această carte, Baumgartner îi ajută pe cititori să identifice psihologia din spatele alegerii hainelor lor, astfel încât să își poată dezvolta nu doar un stil personal care se potrivește identității lor, ci și să facă schimbări pozitive în toate domeniile vieții. Cu toții observăm ceva similar atunci când ne machiem, de exemplu, și chiar actorii recunosc cât de mult îi ajută costumul eroului sau machiajul să intre în rol. Toate acestea funcționează în viața de zi. Și asta înseamnă că hainele noastre contează și că ar trebui să ținem cont să ne îmbrăcăm nu așa cum ne simțim,ci așa cum am vrea să ne simțim.
Hainele pe care le purtăm au puterea de a ne schimba nu doar starea de spirit, ci chiar performanța cognitivă. Studiul lui Karen Pine despre relația dintre îmbrăcăminte și performanță a arătat că purtarea unui tricou care îl înfățișează pe Superman i-a făcut pe subiecți să se simtă mai puternici, mai atrăgători și, mai presus de toate, le-a îmbunătățit cu adevărat performanța la testele cognitive, în comparație cu alții care purtau un tricou alb, simplu. Într-un alt studiu, cel al cercetătorului Michael Slepian, de la Universitatea din Columbia, SUA, studenții îmbrăcați în haine formale au folosit o gândire mai abstractă la teste decât cei îmbrăcați sportiv, fetele îmbrăcate cu pulovere au avut rezultate mai bune la testele de matematică decât atunci când au susținut același test în costume de baie.
Și dacă tot trecem în revistă câteva din cercetările în domeniu, nu putem omite experimentul care a fost realizat de psihologii de la Universitatea din Hertfordshire. Se pare că unul dintre cele mai populare articole de îmbrăcăminte - blugii, este, după cum afirmă rezultatele, cel mai adesea purtat de persoanele care au tendință spre depresie sau sunt deprimate. O sută de femei au răspuns la întrebarea: cu ce te îmbraci când ești deprimată? Drept urmare, mai mult de jumătate dintre respondente au spus că poartă blugi, și o treime dintre subiecți au spus că poartă blugi atunci când se simt excelent. De asemenea, în funcție de starea de spirit se alege si modelul, 57% cei cu dispoziție proastă se îmbracă cu pantaloni largi, iar doar 2% cu dispoziție bună preferă acest model. Totuși, Brigitte Esnoult, autoarea cărții Comunică prin intermediul imaginii tale afirmă că blugii, purtați in combinații care îi fac casual, sunt un articol de vestimentație tipic persoanelor foarte active, care au un program încărcat, multe obligații, dar și multă energie. Așadar, opiniile sunt împărțite. Aceeași autoare afirmă că persoanele care se îmbracă permanent cu pantaloni, pantofi fără toc, eventual sport și genți mari adoptă o ținută care trădează nesiguranță și permanenta nevoie de a se raporta la ceva, pentru confirmare. Rochiile asimetrice, colorate, accesorizate cu eșarfe, eventual purtate cu un sacou sau jachetă arată un spirit îndrăzneț și nonconformist. Preferința pentru clasic, culori neutre, eșarfe în tonuri dulci sau broșe – dezvăluie o personalitate care nu tolerează compromisurile, prudentă, dar corectă și riguroasă.
Veți spune că nu haina în sine contează, ci sensul pe care i-l putem da. Pentru ca ea, haina, să aibă un efect asupra proceselor noastre de gândire, trebuie să-i atașăm un sens simbolic. Dar ceva nu putem ignora,dacă vrem să arătăm o anumită imagine despre noi înșine, trebuie, așadar, să fim atenți la ceea ce simbolizează o ținută în percepția colectivă. Prin urmare, ar trebui să găsim echilibrul potrivit, respectându-ne preferințele, dar fără a subestima dovezile că percepția socială se bazează în mare parte, din păcate, pe prejudecăți. Pe de altă parte, aceste atribuții pe care le oferim hainelor noastre apar în mare măsură inconștient din cauza nevoii permanente pe care o are mintea noastră de a evalua și clasifica realitatea. Mintea noastră trebuie să identifice imediat în cine putem avea încredere, de cine ar trebui să ne temem și e nevoită să decidă rapid, iar haina ar putea fi, pentru cei mai mulți, prima informație despre cel de lângă noi. Corectă sau nu, rămâne de văzut.
Cristina Danilov este psiholog
Cuvinte cheie: + perceptii imbracaminte, haina face pe om, simbolism haine, Jennifer Baumgartner
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |