Cu Dodon, votat ori sictirit
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 19.09.2021

BASARABIA, ACUM

Cu Dodon, votat ori sictirit

GALERIE
ghenadie nicu
  • ghenadie nicu
- +

„Nu trebuie să-i acordăm prea multă atenţie preşedintelui socialist”, zice Mircea (V. Ciobanu, vechi prieten - critic literar şi poet, director editorial la „Ştiinţa” -, pe care nu-l pot evoca decât aşa, familiar, sper să consimtă). 

Zice într-un număr recent al „Jurnalului de Chişinău”, unde şi-a mutat de ceva timp rubrica ţinută, până atunci, la „Timpul” răposatului Tănase. De acord, bineînţeles. De acord şi cu ideea că nu-i tocmai judicios să-l evocăm doar când face o boacănă, chiar dacă (uite cum trebuie să mai cad o dată de acord) „e banal de previzibil”. Lăsat de capul lui, aş preciza, totuşi, gândindu-mă că tipi din ăştia sunt, de regulă, traşi de sfori - fantoşe în carne şi oase, cu micţiune şi defecaţie, vorba unui cunoscut chirurg... Aşa că boacănelor la vedere ar trebui să le preferăm mai cu seamă zonele cuminţi, „unde el tace şi execută”: aici mustesc surprizele!

Ştiţi că a fost şi a doua oară la Moscova, unde, de altfel - asta e de largă notorietate deja - a făcut patru ore, tocmai patru!, anticameră la ţar. Unii au râs, deşi ar fi trebuit să rămână praf: cine mai are o asemenea capacitate de procesare a flegmei? Dodon s-a dovedit aproape sublim în penibilul său!...

Ce n-am băgat însumi de seamă, chit că era pe tapet, la discreţia oricui, e amănuntul cu vinul, cărat de la Cricova (din beciurile alea renumite), cu maşina, până la aeroport; de aici în avion, iar la aterizare, iarăşi cu maşina, şi tot aşa - urcat, coborât, tăbârcit -, până la Kremlin. Să scrie cineva o nuvelă despre periplul ăsta alambicat şi extenuant ca fundal de conştiinţă al simandicosului personaj.

Problema nu e - cum a strigat presa pe întrecute - că sticlele erau, de fapt, chiar din colecţia lui Putin (ce-i Cricova pentru un autocrat ca el? - o debara). Ci procedura. Mircea a pus aici o lupă mare şi, pe măsură ce amănuntele se redimensionează, hazul face loc stuporii. Propriu-zis, un ins ia din colecţia altuia nişte sticle şi i le aduce, în dar, survolând embargoul pe care Rusia l-a băgat la importurile vinuri din Moldova.

Mai punem o dioptrie: „Dacă Putin, „glumind”, a dat de înţeles că nu ştia despre „cadou” - Dodon, fără simţul umorului, nu a reacţionat la „glumă” -, reiese că Dodon a sustras sticlele din colecţie fără ştirea proprietarului? Or asta înseamnă că altă dată el - ca să nu mai fie luat peste picior - i-ar putea aduce lui Putin vin... "din colecţia lui John Kerry”. O ipoteză!...

„Care o fi statutul acestor colecţii (fonduri intacte, credeam eu), dacă cineva din afara întreprinderii (societate pe acţiuni) poate să ia la bunul său plac nişte sticle, pentru a face „cadouri?”, se întreabă autorul pe bună dreptate. Concluzia e teribilă: „Gestul lui Dodon e unul de hoţie măruntă la prima fază şi de contrabandă, la a doua!” Păi, da: „a traversat frontiera de stat cu marfă (produs „de colecţie”, adică de patrimoniu!) fără dovada procurării, în cantităţi inadmisibile (câteva zeci de sticle de băutură alcoolică!). Dacă Putin a acceptat propriul cadou, "reiese că Dodon i-a oferit servicii de transport şi de contrabandă”...

Aici voiam să ajung: la profitul pe care presa îl poate scoate pentru sine - nu e o glumă macabră, doar o metaforă - din câte un ochi de eseist, bine dedat cu analiza amănuntelor şi capabil să execute ameţitoarele figuri de apropiere-îndepărtare, decupând chirurgical amănuntul spre a-l pune tot atunci, aproape imperceptibil pentru neprevenit, într-o perspectivă relevantă. Ştiam că Dodon e penibil, am râs nu o dată de fanfaronadele lui, de felul cum calcă şi pronunţă (împovărat de închipuitul sine), dar puţini s-au prins că servitutea acestui şef de stat poate fi o bombă cu efect întârziat. Politica, sigur, nu prea face casă bună cu caracterul, dar politica vidată de orice reminiscenţă de caracter, purificată desăvârşit în contra demnităţii şi binelui comun (nu intestinal!) e, scuzaţi-mi patetismul, o ticăloşită formă de genocid. La Putin, am făcut anticameră patru ceasuri şi noi, de l-am votat pe Dodon ori sictirit.

Ghenadie Nicu este corespondentul "Ziarului de Iaşi” în Republica Moldova

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.