Cu norocul nu te pui

luni, 08 iulie 2024, 03:00
1 MIN
 Cu norocul nu te pui

Însemnări mai mult sau mai puțin (ne)însemnate

Oaf deser Iérd

Există pentru sași câteva cântece identitare știute de mai toți, dacă nu textual, în mod cert muzical. Unul dintre ele este Oaf deser Iérd (zic oaf și nu af, pentru că așa se spune/ a la noi, la Amnaș). Poftim o încercare de traducere:

Pe acest pământ// Pe acest pământ este o ţară/ Mai frumoasă nu e alta!/ Mereu i-am dus eu dorul/ Pe când cutreierat-am lumea.// În ţara asta e un sat/ Drăguţ ca o grădină,/ N-am văzut vreunul mai fain/ În toate drumurile mele.// În satul ăsta e o casă/ Care n-are săli măreţe,/ Cu toate astea, palatul regal/ Nu mi-a plăcut la fel de mult.// Căci în casa asta stă/ Iubita mea/ Care mi-a rămas fidelă/ Şi toată bucuria-mi, toată fericirea/ Mi-s cuprinse-n casa asta.

Pe vremuri, cântecul acesta nu putea lipsi în ziua logodnei, ziua în care viitorii miri umblau prin sat ca să invite rudele și prietenii la nuntă, iar seara era cântat alături de alte câteva melodii de fetele și flăcăii de-o vârstă, îndeobște foști colegi de clasă și prietenii de gașcă, în fața casei logodnicei. Evident, tatăl viitoarei mirese trebuia să iasă și el cu o butelcă de vin pentru a-i cinsti pe tineri.

Inițial am crezut că e un cântec popular de popular. Mda, este, atâta doar că textul e semnat de preotul și poetul sas Ernst Thullner (1862-1918), iar melodia aparține compozitorului german Hermann Kirchner (1861-1928) care, ajuns director muzical la Mediaș, a început să compună „Siebenbürgisch-sächsische Volkslieder”, deci cântece populare săsești.

Întâmplător (vorba vine), pe când eram student la Silvicultură la Brașov, am găsit o carte de cântece populare săsești în dialect și în germană (inclusiv imnul sașilor Siebenbürgen, Land des Segens!/ Transilvania, țara binecuvântării). Cu ilustrații de cunoscutul pictor și grafician sas Helfried Weiss (1911-2007). Cartea a apărut la Brașov în 1973 (în 1983, de pildă, n-ar mai fi putut să apară neam…), iar eu am găsit-o într-un anticariat brașovean: pardon, la anticariatul din Brașov, căci unul singur exista, la fel ca la Iași ori la Sibiu, excepția reprezentând-o Bucureștiul, desigur, unde erau mai multe.

Ca fapt divers, am cumpărat cartea Lieder der Heimat, îngrijită de muzicologul și compozitorul Norbert Petri (1912-1978) în 1983, an în care a fost dată la Anticariat Brașov de Hans Salmen, Kronstadt, Langgasse Nr. 177 (așa scrie pe prima pagină a cărții – probabil înainte de emigrarea în Germania ori de cel căruia i-o fi lăsat cărțile). Și, da, din cartea asta am aflat că multe cântece populare săsești sunt producții cu autori cunoscuți – și uitați. Iar cântece precum Af deser Ierd sau De Astern (Crizantemele – ca fapt divers: din cauza omofoniei, e cântecul nostru, al celor cu numele de Astner, căci în săsește noi Astnerii eram de Astern/ de Oastern, în pronunția amnășană) sunt cântate și azi, atât de populare sunt.

Înțelepciune populară incorectă politic

Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești.

Ca să vezi

…și eu să nu uit: în Săptămâna Mare am văzut în ziua de piață din Săliște (deci luni) pentru prima oară pungi cu coji de ceapă roșie la vânzare – 5 lei punga.

Scriitorul de stâlpi

Văzut și citit pe stâlpul unui semafor din Iași, scris de sus în jos: „Cine citește măsai curvă”. Ce-o fi vrut să spună poetu’? Cine citește asta sau oricine citește?

Logică rusească

O rusofonă (rusoaică?) din Chișinău: „A fost odată Europa. Acuma e gunoiște.”

Altă femeie: „Ucide oameni? Oameni el /Putin/ nu ucide. El ucide doar ceea ce are el nevoie să distrugă.”

(De 9 mai, la demonstrația nostalgicilor după „maica Rusia”.)

Alta din categoria „Una-i una, alta-i alta”

Una-i să-ți ceri scuze, alta-i să zici sorry.

Vorba aia: nu trebuie să-ți pară și rău de ceva ca să fii civilizat/ politicos și să-ți ceri scuze…

Faină vorbă

„La fel de inutil ca o scrumieră pe o motocicletă…” (auzită în serialul New Tricks)

Distih naiv

Cu norocul n-ai cum să te pui,/ căci el își are legea lui.

Traducerea nu-i trai pe vătrai

Într-un episod din serialul Lewis, nu mică mi-a fost mirarea să văd cuvântul poker „tradus” cu poker! Deși nu era urmă de joc de cărți în scenă, dar de văzut în clar un șemineu și un vătrai (poker) pe acolo.

Euromaneaua românească

Primit-am pe când România era încă pe cai mari (mă rog, vorba vine: cu șanse bune) un clip de pe TikTok (subintitulat Fotbal ca pe vremuri)  cu următoarele versuri: „Purtăm în suflet credință,/ În poartă-l avem pe Niță./ Burcă și cu Drăgușin/ Sunt ca zidul din Berlin.// Băiatul cu părul albastru/ Îl iubim cu toți pe Rațiu/ Germanul vine cu tancul/ Noi cu Nicușor Bancu.” Și, am văzut pe net, maneaua mai are alte 5 strofe. Refrenul: „Să susținem tricolorii/ Că ei sunt mândria țării.”

Ultima strofă: „Supărat va fi slovacul/ Că Drăguș dă gol cu latul/ Și vom învinge slovacii/ Cu golul lui Ianis Hagi”.

Ei, na, n-am învins slovacii, dar am câștigat grupa „cu golul lui Ianis Hagi”. Dintr-un 11 metri norocos.

Dar cu norocul nu te pui – vine și pleacă în legea lui, nu? Și a plecat.

 

Michael Astner este poet, traducător și publicist

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii