Cu o investiție totală de 30-35 de milioane de euro, finanțabilă din fonduri nerambursabile prin programul RePowerEU și PNRR și implementată pe parcursul a trei ani, Iașul ar putea să devină furnizor de energie verde, în loc să achiziționeze la prețuri exorbitante sute de mii de tone cărbune pentru care plătește 10 milioane de euro anual doar pentru efectul poluator și doar pentru a încălzi 15% din locuințele din municipiul Iași.

Vezi AICI integral Planul Bodea pentru înlăturarea falimentului sistemului de termoficare

„Revoluția în materia producerii energiei electrice și a încălzirii orașelor o reprezintă folosirea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor menajere, în locul combustibililor clasici, extrem de poluanți. Avem o mare platformă de sortare și colectare a deșeurilor menajere, uzual numită  groapa de gunoi de la Țuțora, care deservește întreg județul Iași, și care este operată de Salubris.

Orice groapă de gunoi menajer, în funcție de vechimea gropii, emană o cantitate de biogaz care poate înlocui gazul metan folosit pentru încălzirea locuințelor sau în termoficarea orașelor. Captarea biogazului de la groapa de gunoi de la Țuțora este o necesitate urgentă. În paralel, uscarea compostului din depozitul de deșeuri și utilizarea să pentru producerea de energie termică este de asemenea de maximă urgență.

În loc să îl eliberezi în atmosferă și să îl arzi pe câmp, captezi biogazul și produci energie electrică și cogenerezi și energie termică. Vinzi energia electrică în sistemul național și încasezi bani“, argumentează senatorul Marius Bodea. Acesta arată că Iașul ar fi avut la dispoziție deja 100 de milioane de euro prin Programul UE POIM – eficiență energetică 2014-2020 banii necesari pentru a derula întreaga investiție, în condițiile în care multe orașe mari din România au finalizat sau au în derulare investiții asemănătoare, precum Timișoara, Cluj, București, Oradea, Brașov, Sibiu sau Galați.
Primăria Iași nu a depus nicio cerere în această direcție, a investițiilor în reducerea poluării și a producerii de energie din surse verzi, regenerabile. Pierderea noastră, ca întreagă comunitate, este colosală!“, întărește Marius Bodea.

Senatorul USR de Iași arată că soluția realizării unui sistem integrat de reciclare a deșeurilor menajere – o adevărată uzină de producere de compost organic, biogaz, biometan și energie electrică, adaptată la dimensiunile Iașului, nu reprezintă o inovație, ci este o obligație a orașului în contextul politicilor europene privind deșeurile și energia verde și care ar putea transforma sistemul de termoficare dintr-o gaură neagră din punct de vedere financiar într-o resursă uriașă de bani care să fie mai apoi reinvestiți în comunitate.

Experții consultați în realizarea acestei propuneri sunt de părere că groapa de gunoi de la Țuțora poate produce suficient biogaz încât să genereze 2MWh energie electrică pe tot parcursul anului, zi de zi. Cu 1440MWh oră produși lunar, poate fi asigurată alimentarea cu energie electrică a 5000 de locuințe medii din Iași, un între cartier, reprezentând la valoarea de piață de astăzi, prin vânzarea de energie, 1,5 milioane de lei lunar. De asemenea, groapa de gunoi de la Țuțora poate produce anual circa 50.000 de tone de deșeu solid reciclat, transformat în peleți, și care să reprezinte combustibilul solid pentru CET Holboca și, astfel, să rezolve pe termen nelimitat problema încălzirii locuințelor private și publice încă racordare la sistemul centralizat.

„În total, cu o investiție de 30-35 milioane de euro finanțată din fonduri Europe nerambursabile prin proiectul Repower PNRR, rezolvăm încălzirea centralizată a orașului pe termen nelimitat, încasam sume uriașe din  producerea de gaz și energie electrică, transformăm deșeurile în bani! Nu este un vis, este pur și simplu prezentul și viitorul în lumea civilizată. Și, în plus, rezolvăm și problema poluării, a plății unor sume uriașe pe certificate verzi!“, explică senatorul USR.

Ce a făcut, în loc să implementeze astfel de investiții, Primăria Iași în 2022?

Marius Bodea: „Primăria Iași a angajat fonduri de la bugetul local de 56 milioane de euro pentru a cumpăra 140.000 de tone de cărbune pentru aceste șase luni de sezon rece. L-a cumpărat la cotația maximă de 400 de dolari/tonă, fără nicio gândire economică, iar acum acest combustibil îl găsești în piață cu 100 de dolari/tonă. Cărbunele stă și-acum pe stoc, cazanele de cogenerare a energiei electrice fiind defecte și folosindu-se gazul ca sursă de energie, fără cogenerare.

Pierderile din această afacere gândită de Mihai Chirica sunt uriașe: 56 milioane de euro cărbunele, 6 milioane de euro transportul de la Portul Constanța, 10 milioane de euro costul certificatelor verzi pentru poluare, 2 milioane de euro subvenția la gigacalorie la consumatorii casnici. Sunt 74 de milioane de euro cheltuiți pentru 15% din locuințele din Iași și circa 300 de clădiri publice care au oricum propriul back-up pe gaz doar pentru un sezon rece. Sumele sunt amețitoare! Este prețul cu care faci o Sală Polivalentă de 15.000 de locuri, care să dăinuie 50 de ani sau să implementezi investițiile pe care le-am propus în ultima perioadă“!

Ce ar putea facem în schimb, Iașul cu banii îngropați în cărbune?