anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
anunturi

sambata, 04.02.2023

Cu ocazia Zilei Naționale a României, deputatul Marius Ostaficiuc transmite un mesaj care să exprime realitatea zilelor noastre (P)

GALERIE
Ostaficiuc-1 decembrie
  • Ostaficiuc-1 decembrie
- +

Gânduri despre noi...

Poate nu suntem cel mai fericit dintre popoarele lumii, poate ne lipsesc mai multe decât le lipsesc altora, poate am fi putut să ajungem mai departe decât suntem astăzi. Suntem ceva mai puțin decât perfecți, avem metehnele noastre naționale, nu ne merg întotdeauna toate ca unse, ba chiar uneori ne merg atât de prost, încât lăsăm totul baltă și plecăm unde vedem cu ochii prin lumea largă.

Nu avem clasa politică pe care românii cred că ar merita-o. O spun chiar eu, fără ipocrizie, unul din membrii acestei clase politice. N-am avut și poate încă nu avem liderii ideali, acei clar-văzători ai istoriei care să ne îndrume pașii spre zări mai luminoase. Preferăm să ne certăm mai degrabă decât să punem umărul împreună pentru a împinge lucrurile spre mai bine. Ne lăsăm prea des atrași în conflicte minore, în care ne cheltuim inutil energiile pe care, poate, le-am putea folosi în scopuri mai nobile.

Suntem mai degrabă pesimiști decât optimiști, punem prea des răul înainte, la fel ca și căruța în fața boilor. După care ne mirăm că treaba nu merge. Mai degrabă cădem pe gânduri, asemenea ciobănașului mioritic, decât să acționăm, mai degrabă ne resemnăm, decât să ne revoltăm, iar când ne revoltăm, ne trece repede și ne dăm seama că n-am rezolvat mare lucru cu revolta noastră.

Uităm ceea ce e important și ne încărcăm memoria cu mărunțișuri. Uneori, din cauza bunelor noastre intenții și a unei naivități structurale pe care ne-o purtăm ca pe o cruce prin istorie, suntem prea ușor manipulabili, prea ușor de dus de nas. Iar când ne prindem, e prea târziu. Și după aia iarăși uităm și iarăși o luăm de la capăt.

Nu știm sigur dacă ne mai iubim sau nu, cu adevărat, țara, dacă mai e a noastră sau am vândut-o deja pe un preț pe care îl vor afla copiii noștri și copiii copiilor noștri. Nu știm dacă nu cumva am fost deja înghițiți de nisipurile mișcătoare ale globalismului sau ale unei europenități pe care o înțelegem și nu prea, o acceptăm și nu prea. Naționalismul nostru nu e chiar unul de fiecare zi, ci mai degrabă declanșat în momente festive, în sunete de fanfară și pas de defilare. Naționalismul nostru nu e ceva foarte clar, uneori îl simțim ca pe o haină pusă direct pe piele, alteori e asemenea unui cuvânt dintr-o limbă de demult pe care nu mai știm s-o vorbim. Naționalismul nostru, confiscat de-a lungul timpului de naționaliști de serviciu cu gură mare și destin mic, este cam ca spațiul mioritic descris de Blaga pe formula deal-vale, deal-vale, deal-vale.

Avem umor, nu mereu de mare rafinament, dar avem... O înclinație spre bășcălie, spre haz de necaz, dar și spre auto-ironie. Îl simțim mai apropiat pe Caragiale decât pe Eminescu, poetul nostru național pe care îl pomenim des și îl înțelegem rar. Ne lăudăm frecvent cu Brâncuși, dar nu ne-am asumat tentația spre infinit a artei lui. Ne plac „călduțul” și „molicelul”, iubim diminutivele și, în general, ne mulțumim cu „puțintelul”. Mai ales dacă suntem luați cu „binișorul”. Jocurile la miză mică sunt specialitatea noastră. Deși din când în când, unii compatrioți exersează și arta tunului...

Avem o relație ciudată cu divinitatea. În calendare avem sfinți-voievozi cărora le-au plăcut cu asupra de măsură femeia, vinul de Cotnar', sângele dușmanilor. Suntem experți în sărutat icoane și scuipat fețe bisericești. Ne temem de Dumnezeu, însă suntem convinși că, la o adică, putem să o dăm la pace cu Marele Boss. Ne facem câte o duzină de cruci pe zi, și înjurăm de cele sfinte de două ori mai mult. E în noi suferința unui Christ răstignit, dar și privirea piezișă a unui Iuda către capra vecinului...

De câteva ori pe an, ne încearcă depresia și atunci începem să ne vorbim de rău țara, confundând-o cu conducătorii ei. Ne revenim repede amintindu-ne că avem munte, mare, deltă și câmpii bogate în flori. Și uneori, dacă nu e un an cu secetă, bogate în culturi agricole. Avem clișee și prejudecăți, avem explicații pentru toate și pentru nimic, avem crize de nervi și de melancolie, ba avem de toate, ba nu avem cât ne-ar trebui, suntem paradoxali și fascinanți, suntem aici și în altă parte, suntem aceiași și totuși alții, suntem ieri și mâine...

...SUNTEM ROMÂNI!   

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Stupida lex, sed lex!

Nicolae GRECU

Stupida lex, sed lex!

Stimaţi suporteri, nu contează că înjuraţi, aveţi grijă pe cine înjuraţi.

opinii

Gh. Ivănescu. O poveste de iubire de odinioară (XI)

Eugen MUNTEANU

Gh. Ivănescu. O poveste de iubire de odinioară (XI)

Lunga pledoarie pro domo a tânărului asistent universitar continuă în ampla scrisoare adresată profesorului Balan, tatăl fetei pe care și‑o dorea de soție.

Blocul, pacoste sau nevoie?

arh. Ionel OANCEA

Blocul, pacoste sau nevoie?

Spre sfârşitul comunismului din România, posibilitatea obţinerii rapide a unui apartament la bloc era reală. Majoritatea populaţiei urbane trăia în cartiere de locuinţe colective. Ambiţiile partidului comunist au fost anularea proprietăţii private, demolarea caselor cu grădină şi mutarea proprietarilor în apartamente cu chirie modică. Aproape au reuşit. 

Ca piatra-n lac

Radu POPESCU

Ca piatra-n lac

Până nu demult, atunci când Rusia încă se simțea aproape ca acasă în Republica Moldova, Kremlinul nu avea prea multe bătăi de cap legate de posibilele aspirații ale Chișinăului de a se apropia de Uniunea Europeană. Chiar și după 2009, momentul dispariției din prima linie a lui Vladimir Voronin și a comuniștilor moldoveni, primele guverne reformatoare și proeuropene de peste Prut erau temperate repejor de către Rusia atunci când mergeau parcă mai des în vizită la Bruxelles decât la Moscova.

pulspulspuls

Prind sau nu cei doi penali de la Iaşi listele? Nori negri deasupra filialei, trimişi de Ciucă

Prind sau nu cei doi penali de la Iaşi listele? Nori negri deasupra filialei, trimişi de Ciucă

Ce vă spuneam noi mai pe alaltăieri, stimaţi telespectatori, cum că alde nea Mihăiţă şi dom’ Costel nu ar sta deloc pe roze acuma la alesul liniilor directoare în vederea abordării anului electoral 2024? 

Caricatura zilei

Pițuțurlică

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Un raport al Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj Napoca a stabilit ca teza de doctorat a ministrului de Interne este plagiata. Credeti ca Lucian Bode sa demisioneze?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.