vineri, 29.03.2024
Există un sentiment destul de larg răspândit că multe jocuri şi combinaţii politice nu se fac la vedere, ci prin manevre oculte.
Cu câteva zile în urmă Cozmin Guşă avansa un scenariu conspiraţionist pus la cale în Croaţia în cursul unei întâlniri dintre George Maior, Florian Coldea şi un lider PSD, al cărui obiectiv, realizat între timp, era acela de a scoate ALDE din fosta coaliţie de guvernare şi de a-l introduce în cursa prezidenţială pe Mircea Diaconu pentru a facilita ascensiunea lui Dan Barna în turul doi în defavoarea Vioricăi Dăncilă. Tot el a avansat ideea că decizia abruptă a lui Călin Popescu Tăriceanu de abandonare a guvernării ar fi strâns legată de dezvăluirile făcute într-un dosar aflat pe rol la DNA în care este anchetat fostul ministru de finanţe Sebastian Vlădescu, un apropiat al său. Ca de obicei, în astfel de situaţii, informaţiile sunt greu de verificat, dar nu ar fi neapărat ceva surprinzător. De la Virgil Măgureanu încoace, fără a cărui binecuvântare nu prea se puteau face marile privatizări, ne-am obişnuit să se discute frecvent despre implicarea unor oameni din serviciile secrete în politică şi afaceri. Uneori sunt informaţii verificabile, alteori e vorba doar de speculaţii sau chiar de dezinformări introduse în spaţiul public ca parte a luptei pentru putere şi influenţă. Cert este că totul s-a petrecut surprinzător şi a lăsat multă lume descumpănită. S-a văzut asta şi din maniera în care Antena 3 şi România TV, televiziuni cu simpatii explicite pentru actuala putere, au reacţionat, părând de-a dreptul debusolate. Până să se lămurească ce se întâmplă şi pentru că nu ştiau cum ar trebui să se poziţioneze în noul context, au preferat să se ocupe masiv de subiectul Caracal, deşi era în plină desfăşurare o criză politică majoră.
Oricum nu e criza pe care şi-o doreau PNL şi Klaus Iohannis pentru care scenariul optim era unul cu PSD în continuare la guvernare, un bun sac de box pentru atacurile politice, dar cu o Viorica Dăncilă nu excesiv de slăbită pentru că, evident, pentru ei un tur doi la prezindenţiale cu Iohannis şi Dăncilă este net de preferat unuia între Iohannis şi Barna. Acum, în condiţiile în care mai nimeni nu vrea de fapt la guvernare, criza este un măr otrăvit. De aceea, şi peneliştii, şi useriştii vor trebui să mimeze că vor să dea jos "guvernul catastrofal", dar în acelaşi timp să facă în aşa fel ca acesta să rămână în funcţie cel puţin până la alegerile prezidenţiale. Asta vrea şi USRPlus care, deşi a declarat adesea că nu vrea să intre la guvernare până când nu va avea un suport parlamentar consistent, şi-a dat seama că acest discurs nu sună bine electoral după ce discuţi permanent despre cât de dezastruos este actualul executiv, aşa că acum spun că, sigur, şi-ar asuma-o, după ce s-au convins că şansele ca acest lucru să se şi întâmple sunt destul de mici.
Marele câştigător, cel puţin pentru moment, e Victor Ponta. Cu un fost şef SIE alături, e vorba de Silviu Predoiu, reprofilat după retragere în consultant politic (măcar formal acest lucru nu ar trebui să fie posibil, prin alte părţi există restricţii din acest punct de vedere!) şi, zice Cozmin Guşă, cu sprijinul lui Florian Coldea (via Gheorghe Maior, al cărui fin este), fostul premier pare implicat febril în tot felul de combinaţii şi aranjamente. Şi, într-adevăr, probabil cu sprijin din culise, l-a extras pe Tăriceanu de lângă PSD, l-a împins în cursa prezidenţială pe Mircea Diaconu, probabil la cerere, pentru a-l ajuta pe Dan Barna şi a-l încurca pe Klaus Iohannis. Teoretic, el deţine în acest moment şi cheia menţinerii PSD la guvernare (condiţia pare să fie sacrificarea Vioricăi Dăncilă) şi aceea prin care să asigure un sprijin parlamentar pentru un eventual nou guvern PNL-USR-PMP care, deşi nu prea vrea, ar fi nevoit să preia executivul dacă pică guvernul PSD.
Victor Ponta a fost unul dintre marii beneficiar al antipatiei profunde faţă de Liviu Dragnea pe care, cu resentimentele adunate după pierderea şefiei partidului, l-a atacat virulent. Asta l-a transformat într-un personaj frecventabil pentru multă lume din opoziţie care a uitat brusc nu doar plagiatul în sine, ci şi manevrele făcute pentru a-l scoate basma curată (Liviu Pop, pe atunci ministrul Învăţământului, a schimbat o întreagă comisie pentru asta) şi alte multe probleme din perioada când era prim ministru, cum ar fi creşterea masivă a angajaţilor din sectorul public pe care o critică astăzi. Astăzi se vede pe cai mari şi este vizibilă satisfacţia cu care le explică tuturor cum are el mai toate atuurile în jocul politic în curs. Ce îşi doreşte în fond? Cel mai probabil să preia, într-o formă sau alta, PSD din postura de salvator al partidului. Iar după Dragnea şi Dăncilă mulţi ar putea să-l vadă în postura de reformator al partidului creat de Ion Iliescu şi Adrian Năstase, deşi este în realitate departe de această condiţie.
Acest peisaj politic schimbat defavorizează în principiu PNL şi candidatul său la prezidenţiale, deşi Klaus Iohannis pare să stea relativ bine în sondaje. Pentru că Dan Barna şi USRPlus vor merge în principal pe cartea anti-sistem în care ne propun să salveze ţara înlocuind vechea clasă politică corupă şi incompetentă cu una nouă, proaspătă, performantă, plină de idei noi, care va repara în ritm alert tot ceea ce s-a făcut prost în cele trei decenii de post-comunism. Mircea Diaconu, aflat în politică de multă vreme, nu poate merge pe ceva similar chiar dacă se declară independent. Şi, oricum, rolul său principal este acela de a o încurca pe Viorica Dăncilă în folosul lui Dan Barna. Însă şi pentru acesta din urmă situaţia va deveni mai complicată dacă se va materializa candidatura anunţată a lui Alexandru Cumpănaşu care şi el se prezintă drept un mare luptător anti-sistem.
Cert este că există un sentiment destul de răspândit că multe jocuri şi combinaţii politice nu se fac la vedere, că unii actori politici sunt scoşi din joc şi alţii introduşi în joc prin manevre oculte. Poate e exagerat, dar sunt şi destule indicii şi semnale care confirmă, măcar în parte, această impresie. Domneşte o senzaţie de confuzie într-o societate românească profund divizată în care aproape nu mai există punţi de comunicare între diferitele segmente radicalizate. Într-un creuzet social în care se amestecă un soi de fatalism mioritic cu aşteptări complet nerealiste lansate în spaţiul public de salvatori providenţiali. Întrebarea complicată şi delicată este dacă starea precară a politici româneşti este un rezultat firesc al stării, al valorilor dominante din societate sau invers, societatea arată aşa cum arată din cauza clasei politice. Răspunsul tentant este, evident, cel de-al doilea pentru că şi oferă o soluţie: schimbarea radicală a clasei politice. Numai că dacă ne uităm la lumea lui Caragiale, prima variantă pare să fie mult mai aproape de adevăr.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |